Mariana Cristescu – „Rădăcinile lui Gheza Vida”….

MOISEI PLACACentenar Vida Geza. De fapt, Gheza Vida. Pentru  a pune capăt unor controverse, precizez că Vida Gheza nu era maghiar, ci român!

 S-a născut într-o familie de mineri, la 28 februarie 1913, la Baia Mare şi s-a înălţat la ceruri la 11 mai 1980 acelaşi oraş. Tatăl său, Iosif Vida, era miner, dintr-o familie de ţărani români, iar mama sa, Rozalia, avea, după tată, origini slovace. Gheza Vida însuşi povesteşte, în cartea regretatului Raoul Şorban, „VIDA” (Ed. Meridiane, Bucureşti 1981): „Am mai avut şapte fraţi. Toţi şapte au murit datorită condiţiilor grele de viaţă. […] Când m-am născut, fraţii mei nu mai trăiau. Şi ca să rămân măcar eu în viaţă, al optulea fecior, după un obicei ţărănesc din acele timpuri, s-a încercat o «solomonie»: s-a adunat tot neamul nostru şi s-a hotărât să fiu «vândut» şi «schimbat» în taină cu o păpuşă, prin fereastră, ca să fie păcălită în acest chip ursita.  Au căutat şi un nume care să nu fi fost purtat de nimeni în tot neamul nostru de români. Mi s-a dat numele de Gheza, după un ortac al tatălui meu, care mi-a fost şi naş. Era maghiar. Între mineri, în special, nu existau probleme de naţionalitate.” >>>

Cooperare transfrontalieră pentru sprijinirea românilor din Ucraina

Problemele şi lipsurile cu care se confruntă minoritatea românească din Transcarpatia, proiectul Legii limbilor regionale, subiect de actualitate în Ucaina – prin care limba română ar putea deveni limbă oficială regională – precum şi căutarea unor soluţii eficiente de sprijinire a românismului din bazinul superior al Tisei au fost subiectele dezbătute împreună de oficialităţi naţionale, judeţene şi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Transcarpatia, în cadrul unui simpozion organizat sâmbătă la Negreşti-Oaş. La eveniment au participat senatorul Valer Marian, preşedintele de onoare al comunităţii româneşti din Transcarpatia, deputatul Gheorghe Ciocan, preşedintele >>>