George B. LØVENDAL – un strălucit artist viking la gurile Dunării

In galeria marilor admiratori ai ţăranului român, ai bogăţiei sale spirituale şi de autentică trăire se înscrie, la loc de frunte, şi pictorul George B. LØVENDAL, artist multilateral român, de origine danezo-norvegiană[1].

Contactul, pe la începutul anilor ’20, cu realităţi­le satului românesc a marcat definitiv arta şi viaţa sa. Stau mărturie elocventă sutele de picturi[2], schiţe, acuarele etc., în care a încercat să refacă cronica lumii mirifice a satului românesc aflat la crepus­culul existenţei sale patriarhale. >>>

Reclame

Emil Loteanu-„M-am logodit cu cea mai depărtată stea,cât mi-o fi veacul să tot urc la ea”

Destinul artei moldoveneşti depinde, în primul rînd, de cei care se vor dăscăli şi apostoli. Eu cred că am venit în cinematografie din spaţiul mioritic. Sunt “şcolerul” ciobanilor noştri plecaţi de secole în câmpiile cosmice spre a lumina şi a încălzi universul”. (Emil Loteanu)

Personalităţi de talia lui Emil Loteanu se nasc la răscruci de secole. El a fost mereu cu sufletul deschis către frumos. Se spune că ar fi putut să fie un regizor de talie mondială, că timpurile n-au fost de partea lui; pentru cei mai mulţi, este „regizorul care a făcut Şatra şi Lăutarii şi care a trăit la Moskova”, alţii îşi vor aminti că el a regizat şi peliculele cinematografice de o enormă forţă artistică: Anna Pavlova, Dulcea şi tandra mea fiară, Luceafărul, Poienile roşii… >>>

Gh. A. M. Ciobanu- Jean Mihail, un mare cineast

publicist, Roman

Apartenent oraşului Roman cu primii lui paşi cu care a pornii să-şi constituie sensibila sa formaţie intelectuală de mai tirziu, cineastul Jean Mihail (1896-1963) reprezintă pentru arta românească a marelui ecran unul din ctitorii ei de seamă. Visul său, zămislit pe băncile Gimnaziului ROMAN VODĂ din mirajul rostogolirilor de umbre mute şi din penumbra stranie a sălilor de proiecţie, se va converti, apoi, în ideal şi creaţie, în profesionalism înalt şi totală dăruire. >>>

Elisabeta Bostan – aniversare

regizor, scenarist film

Nascută pe 1 martie 1931 in localitatea Buhuşi, judeţul Bacău, Elisabeta s-a arătat încă din liceu pasionată de punerea în scenă a pieselor de teatru clasice româneşti. A debutat în 1958 cu două scurtmetraje documentare etnografice: Trei jocuri româneşti şi Dansul Cloşca cu puii de Aur; de-a lungul carierei s-a dedicat in >>>