Maria Diana Popescu – Aşteptam de mult pe la gard

După Strauss-Kahn, din nou vîlvătaie, percheziţii, indicii. Regele banului F.M.I. la gard e pus de lacheii cu vicii, gata-gata să-şi piardă coroana şi sceptrul! Rînd pe rînd, în ziare, îşi dau arama pe faţă mişeii. În ţeapă sînt traşi la buletine de ştiri. Şi atît. Uite cum se scoate din maşina stricată cîte-o piesă de lux, pe linie moartă, la gard. F.M.I. redeschide sezonul de bal! Foarte bine! Se vor duce cu toţii pe fund de ocean, cu ecou scufundat, ca nişte cutii de conserve golite, nu pline. Istoria se repetă! Ce mică e lumea! Senzualul f.m.i. ne vrea jupuiţi de bani şi de vii, stropiţi cu noroaie la modă. Măi să fie de bal, concept anapoda e pentru ei demnitatea! Corupţia e pe val, libertatea hoţiei, în vogă, eu, scribul modest, militant pentru bine, săracii, românii, hamali în porturi străine. Banalitate, zic unii. Cu furie şi groază în primejdii mă-mbăt, stau de pază. Nu-i bai! Bal să fie, de-i bal, între hoţi, la ceasul fixat. Într-un fel de antreu izolat, aşteptam de mult pe la gard cu condeiul în mînă… Pe scrisul meu n-am prea luat leţcaie, nu am nici opulenţă în odaie, am o lumină şi-o spăl zilnic, ce să zic?, pe cinstea mea, nu-mi trebuie nimic. Nici nu mă plîng, am Patria în suflet şi-n cuvînt. >>>

Reclame

Ioan Miclău : “Aurul străluceşte şi în noroi” – “Iar despre masa rotundă… a lui Brâncuşi!”

 Am optat pentru acest titlu al scrierii acesteea, pentru a evita cel pe care de fapt il aveam in gand, si anume cum adevarurile istorice stravechi s-au scris, desi le gasim doar prin legende, mituri si pe la  pietele de vechituri. Si, mai ales sub titulaturi  de “fiction”,  adica ceea ce nu prea mai intereseaza lumea moderna de azi! Dar, ma rog, care lume moderna? Asta care nu-si mai cunoaste originile, radacinile, ori de fapt naruie  si cursul istoriei, cum se intampla in acest mileniu! >>>

Cu pasul prin oraşul Pucioasa

  Motorul maşinii torcea prin oraşul Pucioasa şi s-a oprit în dreptul Hotelului „Ceres”. Înalt, frumos, echipat cu cele necesare, gata pregătit pentru a primii lumea la băi. Am coborât din maşină şi m-am pierdut printre lumea venită la tratament, la odihnă.

  A doua zi, am pornit să colind oraşul interesându-mă cu precădere de partea cultural-educativă a acestuia. Întrucât era >>>

Daniel Corbu- Poezii

Noi veşti despre pasărea oarbă Dali

Motto: 
Primiţi-l cum se cuvine pe călătorul străin 
Poate că el poartă semnul! 

Nu mă mai recunoşti poartă a liniştii 
în zadar paşii mei bat dalele jur împrejur! 
Bezna trece de pe o stradă pe alta deopotrivă 
murdărindu-le 
şi iată-mă oprit la jumătatea drumului 
precum mîna lui Avraam la uciderea fiului. 
Unde să mă mai răsfrîng 
dacă şi întîmplările trecute mint? Suflete 
aruncat în trup ca regele 
într-un umbros sarcofag  >>>

Credincios regelui său până la moarte

Veteranul Ilie Tudoreanu primind pe Regele Mihai I al Romaniei în 14 august 1997, Campulung Moldovenesc

Uneori, în anii copilăriei, în după-amiezile de vară cu ploi calde şi luminoase, ne adunam într-un mic salonaş, în jurul mamei şi făceam „conversaţie”, discutând despre diverse subiecte, mai vechi sau mai noi. Mama, care ne „patrona” discuţiile, ne-a propus într-o astfel de zi să încercăm, scormonind în memorie, să relatăm cea mai veche şi mai impresionantă amintire din viaţa noastră. Surorile mele, mai mari ca vârstă, erau avantajate, aveau „amintiri” , în vreme ce eu eram în plină copilărie, întreaga-mi existenţă concentrându-mi-se în jurul unui frumos „şoricar”, pe care îl alintam cu numele de Pufy, şi al unui ied. Nopţi de-a rândul am căutat în tainiţile minţii răspunsul la această întrebare, care mi s-a părut, sufleteşte vorbind, interesantă şi răscolitoare, ca şi astăzi de altfel. Când, în sfârşit, am găsit-o, m-am grăbit, într-o nouă discuţie, să o împărtăşesc familiei. Era o secvenţă din începutul vieţii mele, pe care nu mi-o puteam explica, aşa >>>

Constantin Bostan- Vizita Familei Regale Române în Basarabia

G.T. Kirileanu-Pagini de jurnal (20 – 25 MAI 1920)

Nota editorului: Textele ce urmează reprezintă im colaj alcătuit din: reportajul oficial al vizitei Familiei Regale (realizat de G. T. Kirileanu pe atunci bibliotecar al Palatului Regal şi, în parte, secretar particular al Regelui Ferdinand I), însemnările complementare „de culise ” ale lui G, T. Kirileanu. precum şi file din Jurnalul inedit al Reginei Maria, Completările şi precizările din paranteze pătrate [ ] aparţin editorului.

Joi, 20 mai, la ora 9.40, trenul regal soseşte în gara Chişinău în uralele mulţimii şi sunetele muzicii militare, care intonează Imnul Regal. M. S. Regele, M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principesa Elisabeta se dau jos din tren însoţiţi de d-l general Averescu, preşedinte al Consiliului [de Miniştri] şi de suita regală. >>>