Gheorghe Simon: « Providenţială a fost întâlnirea cu poetul Ioan Alexandru »

gh-simonNăscut la 27 martie 1950, la Mânăstirea Agapia, judetul Neamţ, poetul Gheorghe Simon a făcut clasele primare şi gimnaziale în comuna Agapia, iar cele liceale la Târgu  Neamţ, la Liceul Ştefan cel Mare, în 1969, după care a urmat Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1975. A fost membru fondator şi redactor şef adjunct al revistei „Opinia studentească” din Iaşi. În 1969, a debutat în ziarul Ceahlăul, iar editorial cu volumul „Fulgere captive” (poeme), Editura Junimea, 1984. A mai publicat: „Viata după Iisus” (poeme), Editura Panteon, 1996; „Duminica absentelor” (poeme), Editura Priceps Edit, 2004, „Ardere de tot”, Editura Princeps Edit, 2009, „Amin Agapia”, 2012. A publicat mai multe eseuri de specialitate: La quête sans conquête, Franta 1994; James Joyce, une lecture roumaine, Franţa 1996. Dintr-o convorbire întâmplată acum o lună, redau un fragment în care interlocutorul vorbeşte despre poezie şi prietenie. >>>

Mariana Cristescu – România umbrelor…

cazinoul2O dimineaţă însorită de toamnă târzie a anului 1972. Un autobuz confortabil, al ONT Carpaţi, doldora cu compozitori, rula vesel către „Marea cea mare”. Tânăr redactor muzical la Radio Bucureşti, „boboacă”, încă nu apucasem să-i cunosc pe toţi personal, nici măcar din studiourile de înregistrare. „Hait, m-am aranjat! – zic în sinea mea. În afară de mine, o singură cucoană, parfumată cu Givenchy şi elegantă, doar eşarfa costă cât patru salarii de ale mele. Nu stau lângă ea. O fi vreo fandosită, iar eu sunt cu blugi.” Trezită devreme, încă somnoroasă, şi fără chef, am vrut să mă aşez în spate, să mai moţăi un pic. Nu m-au lăsat. >>>

O nouă carte semnată de Lazăr Lădariu, lansată „La Mitică”

1Seara zilei de 28 decembrie 2012 de  „La Mitică” a fost cu totul şi cu totul specială. Nu doresc să fac reclamă vreunui restaurant luxos din Târgu-Mureş. Aşa cum îi place scriitorului şi jurnalistului Lazăr Lădariu să spună, „La Mitică” nu este altceva decât Centrul de dezbateri socio-culturale şi politice „Emil Aurel Dandea” din incinta vechiului Palat „Apollo” din centrul municipiului Târgu-Mureş. Gazda tuturor evenimentelor culturale care se desfăşoară în acel spaţiu, este Dimitrie Poptămaş, fost director al Bibliotecii Judeţene Mureş, alintat de prietenii apropiaţi,  „Mitică”. >>>

Maria Diana Popescu – Virgil Panait a băut frecţie „Diana” şi l-a dat în judecată pe Dumnezeu

„De ce avem dreptul să-l dăm în judecată pe Dumnezeu”

Ştiţi când au blondele creierul cât o boabă de piper? Atunci când se dilată…” zice domnia sa, Virgil Panait, la pagina 37. Nici nu bănuia că „jurnalul” său va încăpea pe mîinile unei blonde, zic eu, cu modestie, cu o boabă de piper în plus. Cititorul care doreşte exerciţii de practică juridică şi de imaginaţie îndrăzneaţă să parcurgă acest jurnal (unul neobişnuit, datele consemnării sînt pe sărite), pe care autorul spune ca l-ar fi găsit într-un caiet jerpelit, lîngă containerul de gunoi, cu urme de încălţăminte pe el, dovadă că îl mai călcase cineva în picioare. >>>

Constantin Tomşa aniversare – Melidonium vă urează: La mulţi ani !

Tomşa Constantin (3 noiembrie 1939, sat Ghelăeşti (Bârgăoani) jud. Neamţ) profesor, eseist, critic literar.

Absolvent al Şcolii Medii Nr.1, Piatra – Neamţ (Liceul Petru Rareş) în anul 1956. Între anii 1958-1960 urmează cursurile Institutului Pedagogic de Învăţători, de 2 ani, apoi, între 1964-1970, este student al Facultăţii de Limbă şi Literatură Română (fără frecvenţă) a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Cariera didactică de învăţător, institutor şi profesor gradul I: în comuna Calu – Iapa (azi Piatra Şoimului), ca profesor şi director de şcoală, în perioada 1960-1969, apoi la Şcoala Nr. 1 (1983-1990) şi Grupul Şcolar Gheorghe Cartianu, din Piatra – Neamţ (1990-2002), ca institutor şi respectiv, profesor. >>>

Octavian D. Curpaş : „Mulți spun că americanii au venit prea târziu, alții spun că au venit degeaba” – Interviu cu Marina Constantinoiu, redactor şef la Jurnalul Nanţional

„Jurnalistul este mai degrabă sanitar decât om de cultură. Sanitar al societăţii. Primul ajutor, în caz de nevoie. Iar nevoie este permanent. Nevoia de informaţie, căci omul informat este puternic.” (Marina Constantinoiu)

 Secretul profesiei de jurnalist:

„Totul stă în puterea unui virus – virusul presei!”

 Cuvântul scris a fost şi va rămâne o forţă care poate schimba lumea, ceea ce conferă jurnalismului un statut clar, bine conturat în teatrul existenţial al fiecărei naţiuni. În acest context, condiţia sine qua non pentru transmiterea informaţiei şi prezentarea fidelă a realităţii este propria informare şi documentare a specialistului din presa scrisă. Acurateţea şi rigurozitatea informaţiei sunt extrem de importante, dar destul de dificil de realizat, mai ales în cazul politicii externe – ramură de top a genului gazetăresc. Jurnalistul – în general, cel de politică externă – în special are nevoie în permanenţă de documentare şi informare corectă. >>>

Constantin Noica şi „cultura de performanţă“

Constantin Noica era în căutarea unor tineri până în 25 de ani, de formaţie filosofică, pentru „cultura de performanţă”, care începea cu studiul limbii germane, greacă veche şi puţină latină, cât să poată citi filosofii medievali. El îşi imagina 22 de intelectuali celebri în România, unul la un milion, şi propunea juni deosebit de înzestraţi, pentru bursa „Humboldt”. Despre aceste lucruri şi multe altele, cititorii pot afla din cartea lui Gabriel PETRIC, Jarul din zăpada sclipitoare. Revederi cu Noica (volum de memorialistică, despre întâlnirile cu filosoful la Păltiniş, dialoguri, scrisori, meditaţii pe marginea textelor, anecdote, ironii, portrete schiţate în grabă, aprecieri despre studii în devenire, erudiţie luată în răspăr…).

>>>

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera B

Revista Melidonium  publică fişele de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa) >>>

Iurie Levcic – „Cultura românească are viitor la Cernăuți”

L-am cunoscut de curând pe Iurie Levcic, jurnalist și om de cultură din regiunea Cernăuți, Nordul Bucovinei. Este originar din raionul Noua Suliță, din nordul Basarabiei, cum spune Dumnealui. De-a lungul anilor, după ce a absolvit Colegiul de muzică „Isidor Vorobkevici” și Facultatea de Istorie din cadrul Universității naționale „Iurii Fedkovici” din orașul Cernăuți, a lucrat >>>

Florin Gheorghiu – “Sentimente în Chihlimbar”

 

Muzeul viu al trăirilor

 Spiritul diasporei a devenit mai bogat prin apariţia volumului de versuri “Sentimente în chihlimbar”, semnat de Florin Gheorghiu. Cine este Florin Gheorghiu? Un vechi prieten, din perioada adolescenţei, cu care m-am regăsit după 38 de ani, graţie altei vechi prietene şi internetului. Cine este Florin Gheorghiu? Un om de ştiinţă şi cultură, născut la 22 februarie 1951, în orasul Huşi, judetul Vaslui. A absolvit ca şef de promoţie Facultatea de Biochimie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a finalizat şi susţinut un doctorat în Biochimie în cadrul aceleiaşi facultăţi.  A debutat cu versuri în revista “Literatorul” (1992), redactor şef Marin Sorescu. >>>

Mihai Merticaru – repere biografice

   MERTICARU, Mihai (20 iunie 1938, Rediu, judeţul Neamţ), poet, eseist şi gazetar. Fiul Mariei (n. Chelaru), casnică, şi al lui Vasile Merticaru, agricultor. După ce termină clasele primare (1945-1949) şi gimnaziale (1950 – 1953) în comuna Rediu, urmează cursurile Liceului „Bacovia” (azi, Colegiul Naţional „Ferdinand I”) din Bacău (1953-1956). >>>

Haralamb Zincă (1923-2008)

  Haralamb Zincă (pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman; 4 iulie 1923, Roman, judeţul Roman – 24 decembrie 2008, Bucureşti) este un prozator şi traducător. Este fiul Carolinei (născută Sielberman) şi al lui Iosif Sielberman, „orator socialist cu lavalieră”. Fiul său, Andrei (Abraham) Zincă, locuieşte în Statele Unite şi este un cunoscut regizor de telenovele latino americane. După cum va relata în romanul autobiografic Fiecare om cu clepsidra lui (1988), Zincă îşi petrece copilăria într-un Roman patriarhal şi apoi într-un Bucureşti pitoresc, cu iz balcanic; la 11 ani intră ucenic într-o frizerie, iar la paisprezece se angajează la o prăvălie, în adolescenţă, stimulat probabil şi de exemplul tatălui, devine comunist în ilegalitate, colaborând cu organizaţia Ajutorul Roşu, astfel încât până pe la 17 ani este mereu silit să se ascundă; din cauza acestei vieţi subterane, perioada o va considera mai târziu ca „prima mea moarte”. >>>

„Fără să vrei, meseria de jurnalist te face să descoperi lumea, cu bune şi cu rele”- Interviu cu Corina-Mihaela Samoilă, redactor şef adjunct al ziarului „ZIUA de Constanţa”

„M-am născut în Constanţa în a treia zi a toamnei lui 1981.[…] am fost prima dintre „samoilonci“ născută în Constanţa, mama fiind tulceancă, tata cernavodean, mamaia născută în Lanurile (o comună din judeţul Constanţa), tataia pe lângă Brăila, iar unchiul meu, Adrian, fratele tatălui, în Murfatlar (pe atunci Basarabi). De altfel, Adi a fost fratele meu, nicidecum unchi. De câţiva ani buni locuieşte în Canada, împreună cu familia. Pot spune că sunt printre puţinii norocoşi cărora viaţa le-a dat un mare dar. Sunt copil singur la părinţi. Însă, am o soră. O cheamă Andreea şi este prietena mea cea mai bună de când eu aveam aproape 3 ani şi ea cu unul mai mult. De atunci… aşa o ducem, cu multă iubire, cu secrete numai de noi ştiute şi, în ciuda faptului că locuim în oraşe diferite (ea este în Bucureşti de mai bine de 10 ani), suntem la fel de apropiate. Nu este acesta un noroc?! – ne spune Corina-Mihaela Samoilă, redactor şef adjunct al ziarului „ZIUA de Constanţa”. >>>

Emilian Galaicu-Păun: Uneori, şi un poet singur poate ţine loc de generaţie

Mihai Vakulovski: Servus, Emil. Încep astfel pentru că v-am auzit spunînd că sînteţi pe jumătate ardelean. Asta în legătură cu faptul că sînteţi redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Tg. Mureş) şi aţi publicat o carte (Cel bătut îl duce pe cel nebătut) la Cluj, sau…?

Emilian Galaicu-Păun: Sunt „ardelean” prin adopţiune, odată cu angajarea mea la Vatra, deşi în familie exista o legendă conform căreia străbuneii mei pe linie maternă (Păunii) ar fi venit din Transilvania. Dar adevăratul „certificat” de ardelean mi l-a semnat Al. Cistelecan: într-o cronică la Levitaţii deasupra hăului el spune: „în sufletul ortodox al luiEmilian Galaicu-Păun zace un protestant şi chiar în expresionismul crucificării el exploatează mai curînd o tradiţie catolică decît una bizantină”. Ergo: sunt un fel de greco-catolic („unit”) basarabean lăsat… la Vatra… >>>

Spiridon Vangheli- aniversare

Prozator, poet, traducator si editor, Spiridon Vangheli este unul dintre cei mai de vaza scriitori din Moldova, cunoscut prin cartile sale pentru copii pe mai multe meridiane ale lumii. S-a nascut pe 14 iunie 1932 in satul Grinauti, judetul Balti. A absolvit Scoala primara din satul natal. Clasele urmatoare le face in orasul Balti si comuna Pelinia. A lucrat profesor scolar, apoi redactor la editurile „Cartea Moldoveneasca” si „Lumina”. >>>

Lucian Paul Pal: aniversare

Născut la 8 iunie 1966, la Roman, poet, publicist. Şcoala generală nr.3 şi Colegiul Naţional Roman-Vodă, absolvent 1984. Se înscrie la Institutul Politehnic Iaşi – în timpul studenţiei participă la „Concursul literar pentru studenţi“ – organizat la revista ASTRA şi obţine premiul Coresi (1985). În 1986 obţine premiul I pentru poezie, publică poezii în revista Astra, >>>

Se impune o Dictatură a Virtuții!

Interviu cu scriitoarea şi jurnalista Maria Diana Popescu redactor-şef adjunct, revista „Agero”-Stuttgart

Adrian Botez: Stimată doamnă Maria Diana Popescu,  interviul de faţă este, pentru mine, dintr-un anumit punct de vedere, o premieră. Mai exact, pentru prima oară intervievez o persoană de mare fineţe a Duhului, având o valoare spirituală încă ne-explorată decât destul de fugitivo-superficial, de către hermeneuţi –  dar atât de discretă cu sine însăşi, încât ai zice că „lucrează sub acoperire”, sub pseudonim. Am răscolit tot Internetul, pentru a afla, înafară de titluri de cărţi, versuri sapienţial-orfice şi articole de o eleganţă şi, concomitent, incisivitate (intelectuală şi critică) exemplare – şi niscaiva date biografice : n-am aflat decât lucruri ţinând de ideatica dvs. splendidă, am „legumit”, cu aleasă desfătare, formulările dvs. subtil-sentenţioase, din articole, dar nimic despre omul cu personalitate tetrestră, omul de „carne şi sânge”, omul care să devină un con-locutor solid, non-fluid. Pe de o parte, vă admir, necondiţionat, superba dvs. discreţie, în acest veac al exhibiţionismului, al imposturii şi al mahalagismului mondializat! Dar, cu următoarea informaţie seacă: „Maria Diana Popescu – eseist, critic, poet, jurnalist, >>>

Andrei Vartic:Trei ani de la plecarea la ceruri a unui român ales

“Ni se tot spune că re-Unirea Basarabiei cu România e un vis. Nu-i adevărat, fiindcă sacrificiul poporului român din Basarabia nu e vis! Fiindcă genocidul comunist din Basarabia nu e vis! Fiindcă Basarabia a fost, este şi va fi hotarul de est – e drept că cel mai vulnerabil – şi al românilor, şi al Europei. Fiindcă Basarabia e pământ românesc. Fiindca Nistrul, încă de pe vremea Apostolului, este împânzit cu biserici rupestre creştine.” >>>

Adrian Dinu Rachieru un scriitor complex și îndrăgit

   Adrian Dinu Rachieru, fiul învățătorului Ioan Rachieru și al Feliciei Rachieru (n. Strilciuc), este un profesor universitar român, critic literar,eseist și prozator, născut la 15 septembrie 1949, în localitatea Solonețjudețul SuceavaDupă absolvirea Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, în 1966, urmează cursurile Facultății de Filosofie – secțiaSociologie – de la Universitatea din București (1966 – 1971). Este doctor în sociologie al Universității din București cu teza Postmodernismul românesc și circulația elitelor în context postdecembrist (1999). Funcționează ca sociolog la diferite întreprinderi din >>>

Alice Năstase, redactor şef al revistei „Tango” şi viziunea ei despre managementul şi succesul unei publicaţii pentru femei- ”Tot ce fac, fac la nivel profesionist”

Despre Alice Năstase se poate spune că şi-a inventat propria revistă: “Tango”. Licenţiată a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti, specializarea română-spaniolă şi a Facultăţii de Psihosociologie şi având un masterat în reclamă şi publicitate, Alice Năstase îşi face debutul în presă în 1997 la un cotidian de succes:- „Naţional”. Anul 2001 îi aduce o nouă provocare – revista „Tabu” -, cu care porneşte de la zero. La „Tabu”, Alice Năstase va munci timp de patru ani, în calitate de redactor şef. 2005 este momentul când se >>>

Haz’eta de Roman

Hazeta de Roman-Culegere de jocuri, glume şi proverbe cu tâlc,
pentru mari şi mici,
ilustrate de Constantin Bârjoveanu, Redactor: Florentina Niţă

În loc de prefaţă

Când a venit la redacţie cu primele ilustraţii propunerea lui Costică Bârjoveanu a fost primită imediat cu entuziasm: “Trebuie să facem ceva pentru cititorii noştri tineri. Mai ales acum, că intră în vacanţă. Iată, pentru început am adus câteva materiale distractive. Pe urma vreau sa facem un concurs cu premii. Şi mai am câteva idei. Ce ziceţi?” >>>

Dumitru Radu Popescu: «Frâna în căutarea adevărului este iubirea»- Interviu cu Puşa Roth

Dumitru Radu Popescu, dramaturg, eseist, poet

Prozator, dramaturg, eseist şi poet, Dumitru Radu Popescu s-a născut la 19 august 1935 în localitatea Păuşa, judeţul Bihor. După terminarea studiilor liceale la Oradea, studiază trei ani medicina la Cluj (1953 – 1956), urmând apoi, tot la Cluj, cursurile Facultăţii de Filologie, absolvită în 1961. Corector, apoi redactor la „Steaua”, din 1970 este redactor-şef la „Tribuna”, ulterior redactor-şef la „Contemporanul” (din 1980) şi la „România literară” (1988 – 1989). Secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj, membru în Biroul Uniunii Scriitorilor, între 1981 şi 1989 a ocupat funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. În 1997 devine membru corespondent al Academiei Române, apoi academician. >>>

Melania Cuc- Când Iubirea nu este doar un cuvânt

O dimineaţă cu lumina ţesând culori minunate în ferestrele oamenilor este o zi care va rămâne mereu proaspătă în istoria unei familii fericite. Pe 19 mai, la ora 7:50 a.m. a venit pe lume micuța Janice (cântărește la naștere 6 lbs şi 10 oz si măsoară 18 3/4 inches), primul copil al lui Octavian si Roxana Curpaş din Phoenix, Arizona.

  O familie binecuvântată şi care nu ar avea nimic deosebit faţă de alte milioane şi milioane de familii tinere ce locuiesc pe întregul pământ, dacă… Acest DACĂ este simbolul bucuriei, care face ca un copil să fie cel mai frumos dar pentru familie. Un copil! O rază de lumină divină care sparge gheaţa problemelor umanităţii, grăbită spre treburile de fiecare zi. Un ţipăt de intrare în lumea asta frumoasă şi plină de întrebări, la care micuţa Janice va găsi răspunsul cu şi prin părinţii săi.

>>>

Vavila Popovici- Eminescu și dragostea

              „Eminescu este expresia integralã a sufletului   românesc” N. Iorga

       Nãscut ca Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850 în satul Ipotesti, judetul Botosani, a bucurat natia noastrã cu doar 39 ani de viatã, dar cu o imensã activitate literarã. A fost cea mai importantã voce poeticã din literatura românã, prozator si jurnalist. A fost activ în societatea literarã Junimea si a >>>

Octavian Curpaș: „Platonia” de Mirela Roznoveanu – Un roman despre idealuri înfrânte

Motto: „Destinul nu poate fi păcălit.”

  La prima vedere, „Platonia”, cartea scrisă de Mirela Roznoveanu, este un roman de dragoste de un profund lirism. Tema este iubirea şi căsătoria, tratate uneori, într-un registru luminos, limpede, alteori, prin contrast, într-un registru sumbru, grav. Locul acţiunii este oraşul Constanţa. Pe măsură ce avansăm cu lectura însă, vom descoperi că avem de-a face cu >>>

Octavian Curpaș- Despre jurnalismul de calitate ca demers cultural, într-un dialog cu Lucian Hetco, editor şi redactor şef al revistei „Agero”

Lucian Hetco redactor revista AGERO- Germania

Odată ce te-ai decis să te stabileşti într-o altă ţară, trebuie să iei în calcul că orice adaptare la o nouă cultură este o provocare ce presupune ani de zile de muncă susţinută. Cu o astfel de provocare s-a întâlnit şi poetul şi eseistul român Lucian Hetco, editor şi redactor şef al revistei “Agero”. Acesta ajunge în 1990 în Germania, unde i se deschide un nou orizont. Fiind dintotdeauna, un om corect şi disciplinat, reuşeşte să adopte mai uşor decât alţi etnici români aflaţi aici, valori şi deziderate ce pun pe primul loc ordinea, perseverenţa şi calitatea. Ca dovadă stă şi faptul că de 20 de ani, Hetco este angajat al trustului german TELEKOM, unde în prezent, deţine funcţia de şef de proiecte în domeniul informatic, cu atribuţii manageriale. Lucian Hetco s-a născut în 1963, la Oradea, este căsătorit cu Renate şi are doi fii, Bruno (22) şi Patrick (12). În 1986, acesta şi-a luat licenţa la Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara. >>>

Vera CRĂCIUN -Dragoste pură scăldată în doruri albe

poetă, Galați

                                                                              prefață de Marian Malciu

Dragostea perfectă este pentru sentiment ceea ce albul perfect este pentru culoare.

                                                                                  (Neale Donald Walsch) >>>

George Brăescu – aniversare

profesor, Piatra Neamţ

       S-a născut pe 28 februarie 1940 în  com. Plopana, judeţul Bacău. Cunoscut ca profesor, publicist, promotor cultural. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Atestat în folcloristică, animator cultural în cadrul Centrului Creaţiei Populare al judeţului Neamţ. Redactor şi prefaţator al antologiei de poezie Arbori de lumină, 1980, Piatra Neamţ. A îngrijit culegerea Folclor literar din judeţul Neamţ, >>>