Gheorghe Pârlea – Un clinchet de dor din dreapta Prutului, ca răspuns la „dangătul de dor” al poetului basarabean Ionel Căpiţă

IONEL CAPITAÎntâmplarea de a-l cunoaşte pe universitarul Vasile Şoimaru de la Chişinău, am mai spus-o (puţin altfel), a fost pentru mine ca o ieşire a primitivului din hruba evului său eminamente rudimentar. Desigur, comparaţia nu vizează progresul tehnic, căci nici satul în care trăiesc nu a rămas închistat în „civilizaţia” epocii de piatră, nici eu, locuitorul său, dascăl al şcolii primare timp de 34 de ani până la întâlnirea cu intelectualul chişinăuian, n-am trăit cu mentalitatea omului de Cro-Magnon. Comparaţia mea – ce-i drept, o hiperbolă – vizează decorul meu lăuntric, transformarea interioară. Căci asta ar însemna contactul meu cu omul de carte Vasile Şoimaru, implicit cu faptele sale culturale care m-au atins – cunoscându-le (parte din ele) şi în unele chiar implicându-mă. Iar folosul meu cultural-spiritual a căpătat plusvaloare prin contactul intermediat de acest energic militant pentru românism cu alţi intelectuali din nobila sa stirpe, direct sau indirect, prin operele lor artistice şi/sau publicistice, dedicate cu precădere resuscitării conştiinţei naţionale, stare de spirit aflată în gravă suferinţă pe ambele maluri ale Prutului. >>>

Spiridon Vangheli- aniversare

Prozator, poet, traducator si editor, Spiridon Vangheli este unul dintre cei mai de vaza scriitori din Moldova, cunoscut prin cartile sale pentru copii pe mai multe meridiane ale lumii. S-a nascut pe 14 iunie 1932 in satul Grinauti, judetul Balti. A absolvit Scoala primara din satul natal. Clasele urmatoare le face in orasul Balti si comuna Pelinia. A lucrat profesor scolar, apoi redactor la editurile „Cartea Moldoveneasca” si „Lumina”. >>>

Liviu Antonesei- noi apariţii editoriale

Lui Liviu Antonesei i-au aparut doua carti simultan, una de poezie la editura Herg Benet, Povesti filosofice cretane si alte poezii din insule si cealalata de proza, un roman aparut la editura Polirom, Victimele inocente si colaterale ale unui singeros razboi cu Rusia. Volumul din urma a fost lansat ca la carte, ieri, 27 aprilie, in Cafeneaua din Corpul R al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.  >>>

Puiu Costea- remember

publicist, poet, Roman (1947-2011)

S-a născut la 25 aprilie 1947, la Romanpoet, eseistÎntre 1954 şi 1966 a locuit la Piatra Neamţ unde a absolvit liceul Petru Rareş. Activitatea literară a început-o de la vârsta de 11 ani, frecventând cenaclul de pe lângă Casa de Cultură din Piatra Neamţ unde a avut colegi pe N. Cârnu şi Emil Nicolae. După absolvirea colegiului a venit în Roman unde a dus o viaţa literară intensă, conducând timp de zece ani cenaclul Cezar Petrescu  cu care a realizat întâlniri, spectacole de poezie şi colaborări cu alte cenacluri din judeţ şi din ţară. Colaborează la ziare ca Ceahlăul, Luceafărul şi Cronica. Din 1982 a preluat >>>

Marilena Toxin- aniversare

publicistă, Bistriţa

 Publicistă, (născută la 24 aprilie 1957, Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud). Studii: Institutul de Psihopedagogie din Iaşi absolvit în anul 2000; Activitate literară: Este membră a cenaclurilor literare ”Conexiuni” şi ”George Coşbuc” din Bistriţa şi a „Societăţii de Haiku” din Constanţa. Are colaborări la cotidienele bistriţene „Răsunetul” şi „Mesagerul de Bistriţa”. >>>

Octavian D. Curpaș- Interviu cu Vavila Popovici

Vavila Popovici în 1953

Poetei şi prozatoarei Vavila Popovici ştiinţa i-a dat multe cunoştinţe, însă literatura a încercat să o  înveţe ce să facă după aceea, cu ele. Ştiinţa i-a  exersat şi i-a ordonat mintea, iar preocupările artistice şi literare i-au şlefuit-o, atât cât s-a putut. Născută la Suliţa, în judeţul Hotin, în nordica Bucovină (actualmente Ucraina), Vavila Popovici a deprins periodic sensul cuvântului adaptare, pentru că a copilărit în diferite oraşe, a schimbat mereu şcolile, a pierdut şi a câştigat prieteni. Pentru ea, cea mai frumoasă amintire din >>>

Petru-Ioan Gârda: proză

scriitor, Cluj

Luminile

Se-ntunecase de-a binelea. Ploua mărunt şi des, o ploaie enervantă, căzută pe parbrizul vechii Dacii, ale cărei ştergătoare mai mult sporeau tainele drumului naţional DN… Farurile erau ca vai de mama lor, cel din dreapta avea geamul spart şi fusese cârpit cu o bucată de plexiglas alb, lipit cu Super Glue. >>>

Romanul văzut de călători străini şi români, reporteri şi memorialişti (II)

 7.  Poeta şi prozatoarea Otilia Cazimir (1894, Cotu-Vameşului, Roman- d. Iaşi 1967), strănepoată după tată a lui Ion lonescu de la Brad şi a lui Neculai Ionescu, îi evocă pe aceştia la sfârşitul vieţii lor. Din spusele rudelor, aflase că cele 30 de pisici ale lui Ion lonescu de la Brad ur­lau şi se tânguiau la scoaterea sicriului cu stăpânul lor. Neculai lonescu, „moşnegelul puţin la trup“, n-o înspăimântă pe fetiţă. >>>

Gh. A. M. Ciobanu – biografie

 

        Pe 25 Martie 1925 la Roman se năştea viitorul profesor, eseist,  prozator, poet, exeget al culturii romaşcane. A urmat Şcoala primară şi Liceul în oraşul natal iar bacalaureatul îl absolvă la Sighişoara. A fost admis la câteva Facultăţi dar, din motive materiale, s-a încadrat imediat în învăţământ unde a profesat 50 de ani, predând discipline multiple, ca matematica, filosofia, pornind de la Şcoala Generală, aparţinând oficial de Liceul „Roman Vodă“ şi terminând, de curând, cu Institutul Teologic Franciscan. A desfăşurat o largă activitate culturală, concretizată în sute de conferinţe, din care peste o mie au fost audiţii muzicale iar vernisaje de artă plastică, peste două sute. Timp de 26 de ani a susţinut lunar, la Palatul Culturii din Iaşi, cicluri de audiţii muzicale. Începutul literar în anii 1935-1947, cu poezii, apoi, mai târziu, cu nuvele (Deceneu, Egmont), teatru (Valea Uitaţilor), poeme eseistice (Cristal nocturn).

>>>

Gh. A. M. Ciobanu – Petru Missir, răsfăţatul „Junimii”

publicist, Roman

publicist, Roman

        O personalitate a spiritului romaşcan, care şi-a împărţit fiinţarea la două secole, în mod egal, este Petru Missir (8. X. 1856, Roman – 10. VI. 1929, Bucureşti). Cu trei decenii mai înainte ca veacul trecut să-şi încredinţeze clepsidra celui cure urma să-l înlocuiască, împătimitul şi de condeiul lui, ca şi de al altora, păstorea în urbea muşatină ca revizor şcolar, pentru ca mai târziu, la capătul altor trei, de data aceasta ale unui timp nou, să părăsească şi el vieţuirea umană.

>>>

Gh. A. M. Ciobanu – Calistrat Hogaş, mitul pelerinului expansionist

publicist, Roman

publicist, Roman

         Asemeni unei spirale centripete, destinul pelerinului pedagog nu s-a suprapus peste acel al scriitorului Calistrat Hogaş (1848-1917). În vreme ce primul cuprindea un perimetru larg, ce atinge şi Dunărea şi Bahluiul şi, mai ales, Bistriţa, cel de al doilea, se restrânge la dimesiunile unor întortocheate rătăciri prin Cetatea de rocă a Munţilor Neamţului.

>>>

Emilia Ţuţuianu

Acasă

O frunză…şi-ncă o frunză…şi apoi, rar şi încet, altele se deprindeau din coroana copacului din faţa Universităţii, întorcându-se spre pământul care le hrănise. Nu, nu mai voiau să fie regine, să privească de sus lumea, voiau să se amestece cu iarba verde de acasă,   cu ghinda, cu castanele care-şi anunţau venirea pe pământ cu pocnete ce marcau triumful coacerii fructului.

Doreau să fie una cu pământul, să simtă şi ele paşii grei ai oamenilor împovăraţi de gânduri. >>>

Daris Basarab- Basarabie, Ţară râvnită, Ţară sfârtecată.

 Nu mai am cu cine discuta, despre tine, Basarabie, şi atunci, mă mulţumesc să te revăd în amintirile mele, pe care le deapăn în liniştea nopţilor când insomniile îmi dau ghes. Răsfoiesc, uneori, paginile scrise de alţii, care te-au cunoscut în trecut, sau ţi-au aparţinut.

>>>

Monica Levinger

Scrisoare din ţările calde către “tatăl rândunelelor”
Dragă Domnule Profesor,
  
Mi se întâmplă deseori să vorbesc cu dumneavoastră în gând, când vă citesc sau vă recitesc scrierile – bucuroasă că am ocazia să vă împărtăşesc idei şi păreri proprii, când vreau să vă cer părerea în cine ştie ce >>>

Elena Emanuela Sava

Pe ,,Aripi de rugăciune”

Dor de sfinţenie

 Mănăstirile au fost şi continuă să fie prilejul meu de relaxare, linişte şi împăcare (cu semenii, cu lumea şi cu mine însămi). >>>