George Anca: Poeme din Tangoul tigrului

george ancanu mai sunt

nu mai sunt aşa trist
să scriu un tango
nu sunt argentinian
abia ghitara Gita
pe post de cumparcita
Montevideo vide
cu viza se divide
mi-o trece săptămâna
zicându-ţi săru-mâna >>>

Reclame

Ligya Diaconescu – Sărutul iubirii (poeme)

DIACONESCU-Ligya-xwbM-ai întrebat

M-ai întrebat odată dacă mai poţi cânta
În camera aceea cu flori de câmp în glastre
În care orice clipă prea repede trecea
Dovada necesară a repetării noastre.

Acolo când e ziuă lumina plânge lin
Gândindu-se că noaptea, târziu o va răpune
Ne-mbălsămează vântul, ceru-i curat senin
Dar vai, dorul ce arde n-a mai ajuns la tine! >>>

Octavian Curpaş: „Trecerea prin icoană” de Ionatan Piroşca – Stihuri creştine despre viaţă, adevăr şi fericire

trecereaprinicoanaVolumul de versuri „Trecerea prin icoană” – partea întâia, de Ionatan Piroşca, a apărut în 2009, la editura Hypogrammos, din Oradea. Volumul este dedicat Sorinei, soţia autorului, fără de care, “scrierea acestei cărţi” nu s-ar fi întâmplat. Stihurile din acest tom sunt un simbol al fiinţei poetului şi poartă însemnele creştine consacrate, precum rugăciunea, lumina, învierea. Propria experienţă religioasă, umblarea pe calea mântuirii, înălţarea spirituală sunt tot atâtea teme ce vorbesc în „Trecerea prin icoană” despre permanenta căutare a lui Dumnezeu de către autor. Cele două poeme care alcătuiesc volumul de faţă – “Rază pentru ochi senini” şi “Fântâna în clocot” – surprind cu sensibilitate dorinţa poetului de a pune ordine în propria relaţie cu Creatorul, de a elimina orice contradicţie ce mai există între omul pământesc şi cel spiritual, dar şi fiorul dragostei, remarcabil transpus în ludic. >>>

Octavian D. Curpaş: “Optimismul bacovian” de Angela Monica Jucan – Pentru că punctul terminus înseamnă un nou început

Se spune despre Bacovia că este un poet trist, că versurile sale sunt deprimante. Şi totuşi, Bacovia este poetul unei imense vitalităţi. În sprijinul acestei idei vine şi cartea Angelei Monica Jucan, intitulată „Optimismul bacovian”, apărută la Casa de editură Dokia, Cluj-Napoca, în 1999. „Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esenţa ploii stă – ştie oricine – în puterea ei fertilizatoare. Când ţi se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbeşte, în realitate, de cea mai mare potenţialitate de viaţă masiv comasată în câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol”, spune autoarea. >>>

Valentina Teclici – Pygmalion (dedicată poetei Mariana Gurza)

Ca Pygmalion, am sculptat

Sensul vieții mele în azurul credinței.

Cu dalta albastră, de vioară,

Am ajustat sentimentele

Până au devenit tril în flautul lunii.

Cu dalta albă, de aripă, >>>

Nicolae Rotaru – Două destine

Marin Toma şi doamna vieţii sale din întomnarea de pe urmă a fiorului dintâi reprezintă pilda cea mai grăitoare a imposibilităţii de a evita evoluţia unui destin uman. Nu integralitatea trupească, nu sănătatea din carne şi oase sunt sine-qua-non-urile existenţiale, ci vitalitatea spiritului, rezonanţa întru împreunătate a sufletului.

            Şinele de cale ferată care sunt paralele şi, deci, aparent imposibil de a se întâlni, prin slujirea roţilor boghiurilor echidistante, îşi vădesc eficacitatea „convieţuirii”. O asemenea vecinătate reciproc benefică şi empatică trăiesc şi cei doi răzbătători şi învingători prin rezonanţe de cuvânt, în convivialitate de semeni, fără a impieta, fără a abuza, fără a solicita. >>>

Cezar Ivănescu- “Jalnic e atunci cînd un autor încearcă să publice mai mult decît poate scrie”

Cu cîţiva ani înainte de a trece în eternitate, poetul Cezar Ivănescu, în trecere prin Piatra Neamţ, ne-a acordat un interviu. O parte din această discuţie cu marele poet a fost publicată atunci în ziarul nostru. Răspunsul la una dintre întrebări – cea referitoare la mărimea cantitativă a operei unui scriitor – îl publicăm acum. Poetul Cezar Ivănescu s-a născut pe 6 august 1941, la Bîrlad. S-a afirmat ca poet, dramaturg, traducător şi director al Editurii Junimea Iaşi. De-a lungul vieţii a publicat mai multe volume de poezie (Rod, Rod III, Rod IV, Muzeon, La Baaad, Fragmente de Muzeon, Rosarium, Doina, Sutrele muţeniei, Poeme etc) şi proză documentară (Pentru Marin Preda, Timpul asasinilor), a tradus numeroase cărţi, toate apreciate la nivel naţional. A decedat în aprilie 2008, la Bucureşti. >>>

Petruş Andrei- Fântâna şi izvorul

   Născut la 1 iunie 1946 în com. Români, judeţul Neamţ, profesor, poet. Cursurile primare şi gimnaziale în comuna natală; cele secundare la Liceul „Petru Rareş“ din Piatra Neamţ: Facultatea de Litere a Universităţii Al.I. Cuza din Iaşi, promoţia 1971. Colaborator la diferite reviste literare din ţară. Profesor la Liceul din Puieşti – Vaslui.

>>>

Maria Pal- „Pasărea greier sau pseudonimul unui poet”: volum de versuri

 Volum de versuri bilingv,  (versiunea în limba franceză de Letiția Ilea), apărut la Editura Napoca Star, în 2012. Maria Pal (căsătorită Cîrdei-Martinescu) s-a născut la  16 noiembrie 1948, Botești, jud. Neamț. A urmat Liceul Nr. 1 (Roman-Vodă), 1963-1967, din Roman, județul Neamț; Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie-Filozofie, Secția de Psihopedagogie Specială, 1970-1974, Cluj-Napoca. A fost profesoară la Liceul pentru Deficienți de Vedere, Cluj-Napoca, între 1974-2007 și director între 1990-1998; lector asociat, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, între 1992- 2003. Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, 2004. A publicat

>>>

Ana Blandiana în „Patria neliniștii”

„Mă supun ierbii
Care mă salvează
De neliniştea care sunt eu însămi”

Observam altădată că acel buchet de „poeme noi”, oferit de Ana Blandiana într-un elegant volum, ivit la Humanitas (Refluxul sensurilor, 2004), avea un oarece tâlc. Mulţi comentatori, aplaudând sau deplângând activismul civic al poetei („confiscată de politică” după seismul decembrist), evident cronofag, au insinuat ipoteza abandonului. Altfel spus, Ana Blandiana, ispitită de politichie s-ar fi despărţit de poezie. Poeta îşi propunea o demonstraţie potrivnică, vestejind ideea (de circulaţie, totuşi). >>>

Adrian Alui Gheorghe- Luna Zadar (nuvelă) (I)

„Atunci, copilul tăcu şi se născu” (Petre Ispirescu)

1. În 19…. , cred că era în luna octombrie, a apărut volumul de prozo-poeme al lui Toma Penescu. Volumul se numea Descoperirea numelui şi era a cincea carte a autorului. Primele patru cărţi, un amestec de poezie, proză şi filosofie nu atrăseseră prea tare atenţia, deşi cei care scriseseră în revistele de specialitate recunoscuseră că autorul are talent, că este original. Dar fie că formula nu era pe gustul publicului larg, obişnuit mai mult cu moda chiar şi în acest domeniu, fie că între public şi critici nu s-a legat un dialog, cert e că primele patru volume trecuseră mai mult neobservate. Timpul le preluase la păstrat, pregătindu-le, cum se întîmplă cel mai adesea, pentru postumitate. Am putea spune, astfel, că mai fiecare autor trăieşte în paralel cu propria postumitate, că fiecare acţionează după noroc, după cît îi rezervă soarta. Sau destinul? Cea de a cincea carte a lui Toma Penescu produse, însă, brusc >>>

„Întoarcerea poetului risipitor” – Adrian Erbiceanu, Canada

                                  Adrian Erbiceanu – Printre silabe

(Sumar al prezentării făcute de prof. Ortansa Tudor, sâmbătă 21.04.2012, cu ocazia lansării volumului poetului Adrian Erbiceanu, Printre silabe, lansare organizată deAsociaţia Scriitorilor de Limbă Română (ASLRQ), la Centrul Socio-comunitar, 6767 Côte-des-Neiges, Montréal)

 Spunând Adrian Erbiceanu, ne gândim, în primul rând, la cofondatorul şi Preşedintele Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec şi la Directorul executiv al Editurii de limbă română (ASLRQ) din metropola canadiană Montréal. Dar de data aceasta Adrian Erbiceanu ni se prezintă cu un volum de poeme, carte ieşită proaspăt de sub tipar datorită efortului Editurii SINGUR din Târgovişte. >>>

Anda Maria Neagoe- versuri

Decalogul unui om care vine şi pleacă

adu-ţi aminte că inima o poţi folosi drept tămâie

dacă te grăbesti şi-ţi crestezi obrazul cu dragostea

nu-i de glumit rănile ei sunt fier inroşit,

pe mâini străine sunt in primejdie de moarte

râul din nord miroase a ambră şi mosc >>>

Poeme creștine- Vasile Voiculescu, Mihai Eminescu, Valeriu Gafencu, Vasile Militaru

  >>>

Petru Iosub- Atlas orientativ de arheologie metafizică (I)

  Ca omagiu surorii mele Maria pentru marile sacrificii făcute spre         împlinirea frumoasă a copiilor săi… (Petre Iosub)

>>>

Daniel Corbu – poezii

       Divina tragedie
N-am pic de linişte în ţara mea
unde copiii abia dacă vor să se nască
N-am pic de linişte în ţara mea
orgoliu-i opac şi transparenţa defunctă
mascarada politică mai acră decît mizeria bîlciurilor.>>>
N-am pic de linişte în ţara mea
acolo unde-s ‘nalţi stejarii
neîncrederea-i oarbă şi minciuna sprayată
unde ca şi ieri trăncăneşte liberalul
cum că viaţa e curată ca cristalul. >>>

Interviu cu poetul Daniel Corbu

În splendidul ţinut al Neamţului, pe malul Ozanei cea limpede ca cristalul, la umbra cetăţii bătrâne şi nestricate de mână de om, se naşte la 7 aprilie 1953 cel ce va ridica versul la rang de gnoză şi va trăi doar pentru a respira poezie.

Păstrător al graiului românesc autentic şi moştenitor al iubirii patriotice, Daniel Corbu trăieşte la răscrucea dintre două lumi, una metafizică reprezentată prin rădăcinile sale abisiniene şi dorinţa acută de îmbrăţişare şamanică postmodernă şi una palpabilă, ce se poate defini prin cuvântul versului gravat în tezaurul culturii româneşti. Ca fundament primordial existenţial, Daniel Corbu aşterne asemeni unei pături spirituale versul vertical ce conferă nu numai siguranţa ci şi accesul direct la o reîntoarcere la origini. >>>

Aurel Pantea – aniversare

poet, Alba Iulia

Am starea cind as inventa o limba atroce,

un idiom ce ar numi cu saruturi sulfurice viata si moartea,

m-as trezi diminetile, as spune buna ziua, iar ziua s-ar cutremura >>>

Vasile Spiridon – Fişă de dicţionar: Adrian Alui Gheorghe

Adrian Alui Gheorghe: născut la 06.07.1958 în Topoliţa- Grumăzeşti, jud. Neamţ este ultimul copil (al cincilea) al lui Constantin (funcţionar agricol) şi al Măriei (casnică, născută Silea). Absolvent al liceului “Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ. A urmat Facultatea de Filologie (secţia Română-Limbi clasice) a Universităţii “Al. I. Cuza”, din Iaşi, între 1983-1987. Doctor în Filologie, din 2004, al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi cu lucrarea: “Tinereţe fără bătrîneţe” şi sentimentul tragic al timpului”. >>>

Daniel Corbu – Apocalipsa de fiecare zi

poet, Iaşi

 

Lecţia de abis
Prea tîrziu ai venit fericire
prea tîrziu ai cîntat întomnata mea carne!
Aici unde se-amestecă minciuna cu plînsul amar
şi în orice om un Petru se leapădă
prea tîrziu ai venit fericire
prea tîrziu ai cîntat întomnata >>>

Angela Baciu – 15 poeme

poetă, Galaţi

                                         1. singura. astept dimineata

o absorbtie rece

pun degetul >>>

Victor Leahul – “Starţun, între temniţă şi vecie” (XII)

   Astfel am aflat că poetul Radu Gyr a debutat la 14 ani cu poezia „În munţi”, un poem dramatic şi că publicase până la acest moment mai multe volume de versuri: Plânge Strâmbă-Lemne (1927), Cerbul de lumină (1928), Stele pentru leagăn(1936), Cununi uscate (1938), Corabia cu tufănici (poem dramatic – „comedie vegetală”, 1939), Poeme de război (1942), Balade (1943). >>>