Editorial: Dan Hăulică – Idei în Cuvinte şi Imagini

coperta2O esenţială conivenţă, leagă între ele desenul, pictura şi sculptura lui Neculai Păduraru. O atmonsferă ce proclamă puterile imaginarului: saltul înspre germinaţia de nelinişti care e un patrimoniu al nostru, – legitimat de un precursor enigmatic ca Paciurea; al nostru, deopotrivă cu teritoriul contemplării clasice, al aţintirii spre miezuri clare, magistral ilustrat de Brâncuşi. De la desen şi pictură la construcţia de obiecte există însă variaţiuni de accent, bidimensionalul implică, la Păduraru, vîltoarea unui dinamism care antrenează şi arhetipalul şi aluzia modern tehnologică; o levitaţie tensionată, bunăoară, – de oameni dar şi de instrumente sonore împletite exploziv cu fiinţa lor zburătoare. De la zig-zagul acrobatic printre regnuri şi speţe, de la rămăşagul ce uneşte hieraticul şi bestialul, punînd aripi transparente de libelulă pe trupuri de greoi Dinosaurieni, de la acest proteism expansiv, prezent mai ales în picturi, – zgîndărind în trecere cîte o notă de sinistritate –, imaginaţia artistului, niciodată confortabilă, îşi impune acum, în obiecte, un regim de frontală despuiere. >>>

Reclame

Iosif Haidu – pictură

Iosif Haidu – ,,Arta nu este un seif misterios la care să existe acces folosind în timp, o singură cheie. Încercările artei de azi pretind o raportare deschisă, sensibilă, fără prejudecăţi, şi fără premeditări stilistice, în care sintezele asociative au rolul receptor esenţial o astfel de atitudine deschisă faţă de fenomene este însă aceea a omului preocupat de artă, care îşi construieşte permanent repere de raţiune, problematizându-şi dacă este necesar propriile puncte de vedere”. >>>

Expoziția ,,Ochii copilăriei”, a elevei Felicia Roca, la Biblioteca ,,George Radu Melidon” din Roman

expozitie picturaBiblioteca Municipală “George Radu Melidon” din Roman găzduiește joi, 16 mai, începând cu orele 10.00, vernisajul expoziției “Ochii copilăriei”, a elevei Felicia Roca, de la Liceul Tehnologic din Adjudeni, comuna Tămășeni. Expoziția cuprinde peste 20 de lucrări.

 Felicia Roca este elevă în clasa a VII-a. Înclinația fetei pentru pictură a fost descoperită de profesoara Carmen Avram, fost cadru didactic al unității de învățământ. Succesoara acesteia, profesoara Nadia Anghel, și-a propus să pună în valoare talentul Feliciei. “În clasa a II-a, Felicia Roca reușea să-și surprindă colegii, dar, mai ales, cadrele didactice, prin modelaj în lut. Creațiile ei erau executate în cel mai mic detaliu. Profesoara Carmen Avram a fost cea care a inițiat-o pe Felicia în pictură. Școala i-a dat posibilitatea să se afirme prin expozițiile pe care le-a organizat și prin suportul primit la concursurile de gen la care a participat. Ideea de a o scoate din anonimat îmi aparține, mai ales că talentul ei este dublat și de rezultate bune la învățătură”, a precizat profesoara Nadia Anghel, de la Liceul Tehnologic din Adjudeni. >>>

Ion Ionescu-Bucovu: Constanța Abălașei-Donosă – O împătimită de Eminescu

Constanța Abălașei-Donosă, o împătimită de Eminescu, pictoriță, arhitectă, poetă și scriitoare, în cartea ei „Avem nevoie de Eminescu”, Editura NICO,2013, editată de Băciuț, Nicolae, cu o prefață de I.P.S.Dr. Casian Crăciun, ne înfățișază cu penița și penelul atmosfera de vis a operei eminesciene, aducându-ne în față portretele lui Eminescu, ale Veronicăi Micle, ale celor care l-au iubit și au scris despre poet, peisaje din Ipotești, cu casa natală, aspecte din „Luceafărul”, din „Sara pe deal”, din „Floare albastră”, din „Somnoroase păsărele”,din „Sonete”, din „Lacul”, din „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, din „Povestea codrului”, din „Ce te legeni…” etc, apoi imagini (grafică în peniță) din Botoșani cu bisericuța Uspenia,colecție de cărți poștale cu poetul  ilustrate cu fragmente din poeziile lui Eminescu. >>>

Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi

Biserica-Sfantul-Nicolae-de-la-Manastirea-Popauti-din-BotosaniBiserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi este un moment nodal în evoluţia picturii interioare la bisericile ştefaniene şi ulterior.  Doar datorită întinderii, încerc să rezist în a nu comenta aici înalta teologie şi sublimul picturii din interiorul acestei biserici. Am preferat să reproduc un lung fragment al eminentului istoric de artă Sorin Ullea, care fixează o parte din inovaţiile principale în ce priveşte pictura. În continuarea studiului am prezentat inovaţia constatată de mine prin observaţii directe asupra picturii din turlă şi acoperişul multiplu.
Biserica Mănăstirii Popăuţi din Botoşani (în trecut aflată la o oarecare distanţă de târg) este ctitoria Domnitorului Ştefan cel Mare – 3 septembrie 1496. >>>

Romașcanul Ovidiu Kloșka, în lumea artiștilor plastici

Absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, Ovidiu Kloșka și-a dorit foarte mult să urmeze Artele Plastice. Deși nu a fost încurajat de familie, Ovidiu a crezut în talentul său.

 Tînărul pictor romașcan Ovidiu Kloșka, în vîrstă de 35 de ani, stabilit de cîțiva ani în Focșani, a devenit un nume în pictura românească și a încîntat Europa cu lucrările sale.

Am descoperit adevărata artă prin galeriile ieșene și albumele de artă vîndute de anticarii de pe Lăpușneanu. Nu am mîncat culori, deși prin primele clase am băut apa de la acuarele după ora de desen și, uite, deocamdată tînăr, delirez continuu și dedicat, și lansez din cînd în cînd invitații într-un spațiu de conservare a spiritului“, se descrie artistul plastic. >>>

Muzeul de Artă Roman

>>>

Theodor Pallady (1871-1956)- in memoriam

Theodor Pallady s-a născut la 11/24 aprilie 1871 la Iaşi şi a fost  fiul lui Ioan sau Iancu Pallady, căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora mai mare a diplomatului Neculai B. Cantacuzino. Theodor  a copilărit atât la Perieni (Tutova), unde părinții săi aveau o moșie, cât și la Iași. A urmat liceul ,,Sf. Gheorghe“ din București și, la dorința părinților, s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele, pe care a părăsit-o, mutându-se la Politehnica din Dresda. >>>

Veronica Balaj- Expoziţie bipolară la Timişoara

In saptămâna mare, in sala Hyperion a  Facultăţii de Medicină din Timişoara, în organizarea Ligii studenţilor  de la Medicină,  sub  egida perstigioasei institutii,  a avut loc un vernisaj   cu multiple  tangenţe. >>>

Nicolae Tonitza (1886-1940)

Nicolae Tonitza- Autoportret

Nicolae Tonitza s-a nascut la 13 aprilie 1886 in Barlad, cunoscut ca pictor, grafician si critic de arta roman. Urmeaza Academia de arte frumoase din Iasi, intr-unul din momentele ei cele mai infloritoare fiind coleg cu Stefan Dimitrescu (mai tarziu Tonitza, Dimitrescu, Sirato si O. Han vor forma „Grupul celor patru”) si avandu-i printre profesori pe Gheorghe Popovici si Emanoil Bardasare. Din 1908 urmeaza cursurile Academiei regale bavareze de arte frumoase de la Munchen, iar din 1909 pana in 1911, la Paris, frecventeaza ateliere si face studii dupa pictori celebri. Influenta preocuparilor din epoca nu intarzie sa-si puna >>>

Constantin Adamovici- Mihail Simion, omul și pictorul

(1949-2002) pictor, Roman

Blajin. Cu sufletul mereu deschis, Mihail Simion  străvedea liniștea lăuntrică a stirpei basarabene. Nalt, mlădiu, cu trăsături tăiate parcă în marmură albă. Figură clasică de domn moldav. Călca molcom, cumpănit. Mișca gesturi moi. Vorbea mai mult în șoaptă, urmată mereu de zîmbet bonom. Întîlnirea cu el bucura. Alunga norii. Simion avea deopotrivă darul vorbei și al tăcerii. Sfătuia inspirat pentru că știa în tăcere asculta. Vorba lui cu miez dulce a săvîrșit multe. >>>

Iulia Hălăucescu (1924-2007)

pictoriță, Piatra Neamț

Am muncit și-am respectat harul cu care m-a înzestrat natura, Dumnezeu și doar atît. Restul a venit fără știrea și vrerea mea. M-am dăruit artei și oamenilor..

Iulia Hălăucescu – pictor, grafician membru permanent al Uniunii Artistilor Plastici din România (UPA). Se naște la 31 martie 1924, în Tarcău, județul Neamţ, într-o familie cu vechi tradiții creştin-ortodoxe, tatăl ei fiind preot.  >>>

Ştefan Remus, iconarul căruia i-ar plăcea să fie „zugrav de subţire“ :

pictor, Roman

„Pictarea unei icoane nu ţine doar de meşteşug“

 Deşi cu foarte multe expoziţii la activ şi cu un curriculum vitae impresionant, artistul Ştefan Remus consideră că tot ce-a făcut până acum au fost doar studii de înţelegere a fenomenului şi a limbajului plastic, drumul lui fiind pe tradiţia creştină românească de pictură, dorindu-se a fi un succesor al şcolii lui Pârvu Mutu şi al lui Savu Moga prin importanţa, minuţiozitatea şi atenţia redării chipului, prin păstrarea tradiţiei bizantine şi linia canonică a reprezentării. Dintr-un scurt interviu vom afla care sunt reperele lui stilistice, canonice şi duhovniceşti. >>>

Mihai Constantin: Eugen Crăciun (1922-2001) – Remember

Am fost expus mult si dintr-o data unui volum consistent din opera lui Eugen Craciun, in apartamentul familiei din cartierul Cotroceni. Acolo sotia si fiul pictorului disparut in urma cu 11 ani continua sa picteze ei insisi si o fac sub supravegherea ludica, mai suava sau mai aspra a picturilor pe care Eugen le-a creat intr-un crescendo febril pana in 2001. In acelasi timp fac un pas inapoi si ii las pe altii, cronicari de-a lungul vremii, sa vorbeasca despre pictorul Eugen Craciun. >>>

Iosif Haidu

Victor Stanciu