Argumente la volumul ,,Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV- XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure”, autor Sorin Ullea, volum lansat laTârgul de carte LIBRIS 2013

Sorin UlleaAm considerat că cea mai potrivită prezentare a cărţii dar şi a felului complex – nou – în care profesorul Sorin Ullea a socotit că trebuie făcută cercetarea istorică a fenomenului artistic e redarea unor texte publicate în 2001 şi fragmente din capitolul introductiv al volumului de faţă.

,,Cu acest volum închei publicarea studiilor privind cronologia şcolii moldoveneşti de pictură din secolele de aur al-XV-lea şi al-XVI-lea, şcoală pe care am descoperit-o încă din primii doi ani ai cercetărilor mele, 1955-1957, şi, în timp, am găsit şi numele a opt pictori moldoveni: Gavril ieromonahul la Bălineşti, în 1955, Toma zugravul de curte al lui Petru Rareş la Homor, 1963, Dragoş Coman la Arbure, ,,popa Crăciun şi Mătieş şi popa Ignat şi Gligorie” la Dragomirna şi ultimul pictor Ştefan de la Densuş.

juCând am început studiul artei medievale moldoveneşti – arhitectură şi pictură deopotrivă – am văzut că predecesorii mei, atât români cât şi străini, socotiseră pictura secolelor al-XV-lea şi al—XVI-lea realizată de meşteri veniţi din afară şi nedatabilă pentru că spuneau ei era lipsită de dinamică şi ca urmare fără o evoluţie sesizabilă.
Deosebit de expresivă e astfel părerea marelui bizantinist A. Grabar.

,,Preferăm cu precădere expresia de ,,artă compozită” aplicată artei moldave (…) această artă este la fel de ‘compozită’ la începutul cât şi la sfârşitul înfloririi sale, fără a putea într-adevăr distinge, din decadă în decadă, o evoluţie logică şi clară. Nu este oare aceasta şi cauza marii varietăţi de date propuse de critici pentru unele monumente moldave? De îndată ce o inscripţie nu oferă o dată precisă te simţi derutat. Forţele ‘statice’ ale acestei arte moldave din secolul XVI sunt în definitiv mai importante decât cele câteva semne de evoluţie pe care, din obişnuinţă, ni se pare că le-am recunoaşte. Ar fi poate mai în spiritul epocii să recurgem cât mai rar la această metodă.” >>>

Reclame

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important trecut istoric. 
Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de contrucţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat >>>

Mănăstirea Căpriana

>>>

Mănăstirea Humor

Mănăstirea Humor

Începuturile Mănăstirii Humor urcă in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. In vecinatatea actualei biserici a manastirii Humor se mai vad si astazi ruinele unei mai vechi biserici manastiresti inaltata la inceputul secolului XV. Catre inceputul sec. XVI , manastirea se ruinase si se pustiise probabil in timpul numeroaselor razboaie purtate de Ștefan cel Mare. >>>