Mircea Dorin Istrate – versuri

Însfinţească-mi-i ţărâna

 

Însfinţească-mi-i ţărâna pe aceia care mor

Pentru ţara lor şi neamul trăitor pe astă glie,

Plânşi să-mi fie în iubirea unei lacrime de dor

De urmaşii ce-n pomelnic,către Domnul tot mi-i suie. >>>

Carmen Ștefania Luca – versuri

Câteodată


aripile-mi sunt deschise în speranța zborului

dar, pași-mi rămân țintuiți prafului.
alerg să prind un ram de vânt
să-mi ridice trupul
                               ceva mai sus de pământ. >>>

Nicolae Hăucă, Cernăuţi : „Dinastia” Hurmuzachi

În ziua de 29 septembrie s-au împlinit 200 de ani de la naşterea renumitului istoric şi om politic, Eudoxiu Hurmuzachi, unul dintre cele mai viguroase mădulare ale ilustrei familii Hurmuachi, ce a jucat un rol deosebit de important în istoria Bucovinei nu numai prin faptul că a fost căpitan al Ţării Bucovinei. Alături de alte personalităţi de marcă ale neamului nostru el a participat la Revoluţia din 1848, iar în 1849 a făcut parte din delegaţia care a prezentat împăratului[1] un memoriu, în urma căruia Bucovina a fost recunoscută că entitate distinctă, cu drepturi egale cu ale celorlalte ducate ale Monarhiei austriece[2], fiind ruptă de Galiţia. >>>

Adrian Sângeorzan – „Puţin gravidă”

„Şi ce spune doctorul tău”? o întreb pe pacienta mea, o prietenă disperată care mă sună la două-trei zile dintr-un mare oraş din Romania. Încearcă să înţeleagă ce se întîmplă cu ea de vreo trei săptămîni de cînd umblă de la un doctor la altul cu dureri şi sîngerări care nu se mai opresc. „Spune c-aş fi PUŢIN GRAVIDĂ” îmi răspunde ea. Adică nici gravidă gravidă, nici deloc gravidă, asta ca lucrurile să fie şi mai nebuloase şi mai aproximative. Fusese tratată trei săptămîni cu antibiotice, cu toate că se simţea din ce în ce mai rău şi nimeni nu-i făcuse un test simplu de sarcină. După ce am sfătuit-o să-şi cumpere unul de la farmacie m-a sunat şi mi-a spus că după ce-a pus o picătură de urină au apărut „două linii” ceea ce însemna că toate simptomele erau probabil din cauza unei pierderi de sarcină sau mult mai rău, o sarcină extrauterină. Arătîndu-i medicului ei liniuţele acesta a admis c-ar putea fi „puţin gravidă” şi nimic mai mult. >>>

Mariana Cristescu – O nouă descoperire senzaţională, in timpul excavaţiilor de la Turdaş! Inscrisuri dacice pe un trovant!

Mircea Chelaru: „Pietrele dacilor au început să vorbească din nou”

 Da! am fost acolo! Vă trimit în premieră absolută ceea ce am văzut la Turdaş (n.n. – luni, 24 septembrie 2012), pe traseul excavaţiilor autostrăzii. Am fost cu prof. Victor Crăciun şi senatorul Avram Crăciun, alăturat fotografului Virgil Jireghie, de la Arad. 

Priviţi înscrisurile şi comparaţi-le cu cele de la Tărtăria şi Oţelenii de Iaşi! Sau chiar cele de pe inelul de aur de la Ezerovo. Este numitorul comun al existenţei noastre inteligente de peste 20 de mii de ani. Constatările sunt numeroase, dar vom dezvolta public subiectul.  >>>

Antrenorul Cristi Munteanu în Enciclopedia Personalităților din România (ediția a VII-a)

       Cu o tradiție de peste 150 de ani, Enciclopedia „Who is Who” pune la dispoziție biografiile contemporanilor de succes din 10 țări europene. Personalități de seamă din cele mai diverse domenii, ale căror performanțe și-au găsit recunoașterea pe plan local, național sau internațional, sunt incluse anual în această lucrare de proporții.

 Antrenorul de hochei pe gheață Cristi Munteanu este unul dintre oamenii din sportul gălățean care își pune sufletul, munca, încrederea și dorința de schimbare în slujba sănătății, a performanței, a binelui și a frumosului. Cu o carieră de excepție de aproape 20 de ani ca profesor și antrenor, Cristi Munteanu a dat dovadă în permanență de profesionalism, verticalitate, inteligență, măiestrie și afectivitate în creșterea și pregătirea sportivilor. >>>

Pildeşti, judeţul Neamţ – Sărbătoare şi armonie între spirit şi modernitate

Miercuri 15 august, cînd credincioșii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Fecioare Maria la cer, satul Pildești își deschide larg porțile pentru a-i primi pe fiii comunei Cordun, prieteni și rude. Timp de două zile, locuitorii satului Pildești vor avea parte atît de momente de distracție, dar, mai ales, de momente de înaltă trăire spirituală.

 Ca în fiecare an, pe 15 august se va celebra hramul bisericii “Adormirea Maicii Domnului”, iar pe 16 august se va sfinți noua biserică din Pildești. La eveniment vor participa și sute de fii ai satului care muncesc în străinătate și acum au revenit, în concediu, pe meleagurile natale. La slujba de sfințire sînt așteptați să participe ÎPS Ioan Robu, originar din satul Traian, comuna Săbăoani, PS Petru Gherghel, Episcop de Iași, peste 100 de preoți, oameni politici, printre care și senatorul Ioan Chelaru, fiu al satului. >>>

România este şi acolo unde e un singur român – Un tur în jurul României: Bulgaria

Românii din Bulgaria susţin că guvernul de la Sofia le încalcă drepturile în mod fragrant. Politica de deznaţionalizare a românilor, manifestată activ de către statul bulgar, este mult mai accentuată decât lupta pe care o duc românii din sudul Dunării pentru păstrarea şi promovarea limbii şi culturii româneşti.

Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană în 2007  fără a acorda drepturi depline comunităţii româneşti din acest stat. Constituţia nu recunoaşte minorităţile naţionale, astfel, românii din Bulgaria sunt incluşi doar în categoria grupurilor etnice. Conform datelor oficiale de la recensământul din anul 2011, numărul vorbitorilor de limbă română nu depăşeşte cifra de 6 mii («vlahi» – 1964, romi – 1837, români – 822, bulgari – 733). >>>

Iulia Roger Barcaroiu – Poem în rugăciune

   Se crispează sub durerea trecerii spre toamnă o vară de praf si uscăciuni.

…………………………

        Şi eu…eu, mă ridic din pământ, îmi scutur de pe verdele fragil fărâmele de ţărână, şi nouă, joasă, enormă, dar mai ales nouă, mi se descoperă viaţa.

   Răsuflu adânc, nelămurită încă de marea preschimbare şi mă infioară o voluptate ciudată, aceea a regenerării, povară şi recompensă, pe care o recunosc drept cea dintâi lege a ierbii si care urmează să fie si legea mea, căci iată, de data aceasta, sunt iarbă. Simt cum urcă in mine viaţa pamântului şi ştiu că trebuie să mă înalţ, să acopăr, să cuprind. Rădăcinile mele pecetluiesc eternul care cerne pământul. Mi se face frică. Sunt un fir doar; în curând voi fi spice care, la rândul lor, imi vor purta sămanţa peste aplecarea vânturilor, peste timpuri. >>>

Despre măscărici şi supravieţuire

Romanul lui Alexandru Vlad „Ploile amare”, Editura Charmides, 2011datorează destul de multe lucruri prozei lui D. R. Popescu, şi în special naraţiunilor acestuia din ciclul F. Astfel, cititorul cât de cât familiarizat nu va avea prea mari dificultăţi să observe, de amândouă părţile, înclinaţia spre o atmosferă sumbră şi apăsătoare, extinsă peste o lume rurală degradată, cu rosturile întoarse pe dos, preferinţa pentru scenariul detectivistic, care scoate la lumină crime vechi şi tăceri vinovate ale comunităţii, dexteritatea în mânuirea stihialului, cu trimiteri la apocalipsă, apetenţa pentru deriziunea care se substituie tragicului şi pentru fantasticul grotesc, plăcerea de a aduce în scenă personaje şocante, cu comportament contorsionat, marcate de gesturi definitorii şi trăgând după ele biografii încărcate, excentrice. >>>

Ştefan Augustin Doinaş (1922-2002)- remember

Mistreţul cu colţi de argint 

Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin haţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:

– Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos… >>>