„Pământul care doare”…

Coperta PAMANTUL JPG

 Integrată propriei naţiuni, libertatea unui om se opreşte acolo unde se opreşte libertatea poporului său. Conştiinţa naţională, devenită în ultimele două secole o adevărată religie a modernităţii, a creat în rândul oamenilor o mistică a iubirii şi sacrificiului pentru patrie, pentru propria naţiune. Victoriile sau înfrângerile patriei sunt bucuriile şi dramele noastre. Trăim într-o identificare aproape perfectă cu idealurile patriei, cu istoria ca reprezentare, ca participantă la construcţia naţiunii.

Cu asemenea sentimente am încheiat lectura cărţii Marianei Cristescu, „Pământul care doare – Cealaltă Românie”, apărută recent la Editura Nico. „Pământul care doare” este o carte despre teritoriile care azi nu mai aparţin statului român, care s-au pierdut la sfârşitul perioadei interbelice, Basarabia,  nordul Bucovinei  şi  Cadrilaterul, cedate fără ca România >>>

Gheorghe Radu: Personalități nemțene – Contribuții la realizarea Marii Uniri de la 1918


Marea Unire este fructul normal si necesar al întregii deveniri istorice în spatiul carpato-danubiano-pontic, al tuturor luptelor duse cu mintea si cu bratele de locuitorii statornici ai acestui pămînt miraculos. Marea si Sfînta Unire s-a săvîrsit ca un proces eroic, în 1918, în trei etape: Unirea Basarabiei, la 9 aprilie; Unirea Bucovinei, la 28 noiembrie, Unirea Transilvaniei, a Banatului si a Tării Maramuresului, la 1 decembrie 1918. Toate aceste etape s-au împlinit cu vointa plebiscitară a locuitorilor acelor regiuni istorice, întărită de sprijinul românilor aflători în Vechiul Regat, fie în America, Australia, sau în alte zări. Totodată, unitatea românească s-a mentinut si a înflorit în sufletele românilor, datorită unei nobile forte interioare, dar a fost mereu potentată de marile personalităti create si ele de geniul românesc, inclusiv cele născute pe meleagurile dintre Bistrita, Moldova si Siret. Astfel, rezistenta spirituală a românilor basarabeni a fost sustinută si de episcopul Melchisedec Stefănescu (1823-1892), născut la Gîrcina, care a devenit episcop al Dunării de >>>

Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918)

Basarabia, prima provincie care s-a reîntregit în hotarele româneşti. Unirea a survenit pe fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată cu proclamarea principiului autodeterminării, până la despărţirea de imperiul multinaţional în care provincia româneasca a fost înglobata forţat in 1812. >>>