Mariana Cristescu:,, Însfinţitul lemn al crucii”, antologie de poezie de Mircea Dorin Istrate

1Motto: „Şi-n neamul meu un singur legământ/ Până astăzi este în putere/ Această patrie, acest pământ/ Să-l pregătim încet de Înviere” (Ioan Alexandru, „Identitate”).

„Imnele Ardealului” s-ar fi putut intitula acest recent volum al poetului Mircea Dorin Istrate, dacă nu ar fi existat înaintea lui uriaşul Ioan Alexandru, cu „Imnele Transilvaniei”, în 1976, şi apoi cu atâtea alte imne – „Imnele Moldovei”, „Imnele Ţării Româneşti”, „Imnele iubirii”, „Imnele Putnei”, „Imnele Maramureşului” – coborâtoare, poate, din aura blazonului nobiliar şi mai ales din cel de spirit al lui Pindar din Delphi, important poet al Antichităţii greceşti. Regretatul, minunatul Ioan Alexandru a tradus imnele poetului grec, a cărui casă din Theba nu a fost distrusă de cuceritorul Alexandru cel Mare, tocmai ca recunoaştere a valorii poemelor acestuia dedicate lui Alexandru Macedon, antecesorul său. Cu o jumătate de mileniu înainte de Hristos, aşadar, poeţii Antichităţii erau respectaţi chiar şi de marii cuceritori ai lumii. >>>

Reclame

Ludovic Antal

Ludovic Antal La 18 februarie 1924 vedea lumina zilei, la marginea de N-V a satului Butea din comuna Miclăuşeni, un copil cu ochi mari şi melancolici, prevestind pe visătorul romantic, de o mare sensibilitate, candoare şi nobleţe interioară, un heruvim – Ludovic Antal. Era fiul lui Anton Măi-Antal şi al Varvarei Anton Ghercă. Între 1931-1936 urmează şcoala primară în satul natal. Vreme de un an studiază la seminarul din Hălăuceşti şi apoi continuă gimnaziul în aceeaşi localitate. Între 1941-1942, studiază la liceul comercial din Roman.   >>>

Aspecte din viaţa Mitropolitului Visarion Puiu în evocarea prietenului său, profesorul Constantin Tomescu

Visarion Puiu3

1. Constantin N. Tomescu – profesor de teologie şi istoric

Constantin N. Tomescu s-a născut la data de 20 februarie 1890 în Constanţa. Fiind orfan de la vârsta de 9 ani, copilăria şi tinereţea sa s-au aflat sub ocârmuirea arhimandritului Nicodim Munteanu, viitorul Patriarh. A urmat un scurt noviciat la o librărie, sub îndrumarea arhimandritului Nicodim, iar în toamna anului 1904 a fost admis la Seminarul Teologic “Veniamin” din Iaşi, unde a fost ales preşedinte al Societăţii Literare “Boldur” a elevilor seminarişti. >>>

Interviu cu poetul şi publicistul Dorel Mihai Gaftoneanu, Botoşani

DMG1. La ce vârstă aţi descoperit pasiunea pentru poezie?

D.M.G.: E mult spus pasiune, dar orice va fi fost starea de pe atunci, asta se întâmpla binişor după trecerea pragului critic de 40 de ani, cu umor ţinut sub control aş spune, cam de pe unde a lăsat-o marele Mihai Eminescu care şi-a încheiat viaţa la doar 39 ani. La început, cu încercări mai modeste de versificare integrală a celor 150 psalmi biblici, după binecunoscuta regulă a debutului care spune că dacă tot aştepţi până vei face un lucru perfect, nu mai faci nimic niciodată. Ceva mai consistent, am scris după vârsta de 50 de ani, acum am 52 trecuţi. Deci, ca să vă răspund totuşi, de vreo doi ani pe muchie, să zicem… >>>

D. M. Gaftoneanu – Cu aplauze eterne… Recviem Giussepe Verdi

Motto: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (Octavian Goga)
Parodie-pamflet, prozopoem satiric din grupajul “Trilogia siderală”, in memoriam Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (n. 10 octombrie 1813, Le Roncole – d. 27 ianuarie 1901, Milano), compozitor italian de operă.
“Muzica este liniștea dintre notele muzicale.” (Claude Debussy)

…Drumul soarelui răsare către tainicul apus…
…Îmbarcaţi pe un Titanic cu bilet doar pentru dus, >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu – Necuprins şi enigmatic, universul lui “Volter”…

Motto: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (Octavian Goga)

Parodie-pamflet, prozopoem satiric din grupajul “Trilogia siderală”, in memoriam marelui scriitor francez.

«Poezia este un fel de muzică, trebuie să o auzi ca să o apreciezi.» (citat din François-Marie Arouet alias Voltaire, n. 21 noiembrie 1694 – d. 30 mai 1778) >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu – Elegie funerară

Motto: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (Octavian Goga)

                                                      Elegie funerară. “Sheikspir”, regele pe scenă…

(parodie-pamflet, prozopoem satiric din grupajul “Trilogia siderală”)

…William Shakespeare {26 April 1564 (baptised) – 23 April 1616}, în medalion, s-a jucat mult pe scena teatrului Globe, unul dintre cele mai populare ale epocii elisabetane, a cărui deviză era „Totus mundus agit histrionem”, reluată în “Cum vă place“ sub forma metaforei lumii ca scenă de teatru: „All the world’s a stage, And all the men and women merely players: They have their exits and their entrances.” Lumea întreagă este o scenă iar bărbații și femeile sunt actorii ei, ei intră și ies pe rînd din ea. (Sursa: Wikipedia) >>>

Poetul Botoşaniului, Dorel Mihai Gaftoneanu, un Caragiale în versuri pe drumul deschis de marele Eminescu…

DMG

…Îi recitesc cu atenţie ultima compoziţie literară trimisă prin poşta electronică: «Puşkin. Orizonturi slave…». Exact o sută de versuri ample frumos ordonate în pagină, cu un conţinut tematic atrăgător… I se spune cu multă simpatie D.M.G., aşa cum îl tachinează apropiaţii şi este ultimul creator nou apărut în peisajul literar al Botoşaniului, de mai puţin de doi ani; un nume cunoscut acasă şi în ţară, şi, îndrăznesc să spun, deja etichetat ca poet de bună calitate prin stilul clasicizant debordant cu o puternică amprentă personală, o scriere purtătoare a unui mesaj emoţional plin de viaţă. >>>

Ștefan Lucian Mureşanu – Funerar şi sens al regretelor în scânteile galbene bacoviene

Motto: ,,or, nu! s-aprind luminile-n oraş… / sunt alţii, şi un alt poet – / e mult de când dormim în umbră, / în cimitirul violet…” (George Bacovia, „Amurg”)

Funerarul este solitudinea efectului în creaţie al poetului. El depăşeşte dimensiunea telurică, se uneşte cu spaţiul cosmic, ondulează regretul şi îl coboară în sufletele oamenilor. În inima lui am putea crede că există două fonduri: luminos, care se revarsă în mediu prin licăririle ochilor şi întunecos, care vuieşte prin voce în unde sonore, perturbând existenţa. Orice vibraţie rezultă din melancolie şi distruge în poezia bacoviană normalul, transformându-l în regret. Regretul este tocmai taina funerarului pe care îl adânceşte în lumesc: O femeie în doliu pe stradă, / O frunză galbenă tremura după ea – („Scântei galbene”, 1965:91). Poetul vrea să creadă că a uitat de trecerea timpului şi că Pământul se va adânci într-o beznă pe care el o vede intrând în fiecare noapte: Pierdut, mă duc şi eu, cu braţele învinse, braţele nemişcate ale celui fără de viaţă sunt învinse, pentru că poetul se vede dus pe drumul nopţii: Plângând, după pierderea darului iubirii Şi fredonând cu bucuria nemuririi pentru că, abia atunci, Bacovia realizează trebuinţa gândirii >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu – Unde am văzut lumina…

 Motto: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (Octavian Goga)

Parodie-pamflet cu acente, ecouri şi reverberaţii din „Aţi fost vreodată la Abrud?” de Octavian Goga şi din “Evrika literaturii! S-a găsit veriga lipsă!” de subsemnatul, D.M.G. Cu dedicaţie Primăriei, Consiliului local şi locuitorilor din Vereşti-Suceava. >>>

Ilarie Chendi: Viaţa literară în 1907

Ediţia de Scrieri Ilarie Chendi, ca toate seriile de Opere ale clasicilor din colecţia „Scriitori români”, înaintează greu. A fost iniţiată de Dumitru Bălăeţ, un mai vechi truditor pe tărâmul istoriei literare, în 1988, la Editura Minerva, unde au apărut şi următoarele trei volume (în 1989, 1990 şi 1995), pentru ca volumul al cincilea să se mute în 2001 la Editura „Grai şi suflet – Cultura naţională”. Volumul VI apare la Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, continuatoarea Editurii Minerva, sub auspiciile Academiei Române şi în colaborare cu Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”. Este menţionat tirajul de două sute de exemplare, subvenţionat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Această fabuloasă colaborare dintre cel puţin patru instituţii pentru apariţia ediţiilor critice ar merita un comentariu aparte şi o investigaţie specială. >>>

Mihai Știrbu- Iubirile scriitorilor: Octavian Goga și Veturia Goga

Una dintre femeile importante nu doar celor apropiaţi, a fost soţia poetului Octavian Goga, Veturia. De reţinut poate, că fiecare dintre cei doi era la a doua căsătorie.

Prima dragoste a poetului, despre care aflăm dintr-un dosar epistolar întocmit de universitarul sibian Ilie Gutan, ar fi fost Aurelia Rusu, o tânără de 18 ani, elevă la Seminarul pedagogic din Blaj, dezmierdată blajin prin formula „gingaşa surioară“. O altă iubire, Adelina Olteanu-Maior, constituie şi ea un moment de referinţă în evoluţia sentimentală a scriitorului – condamnat, parcă, la eterna repetiţie în materie de amoruri pierdute. >>>

George B. LØVENDAL – un strălucit artist viking la gurile Dunării

In galeria marilor admiratori ai ţăranului român, ai bogăţiei sale spirituale şi de autentică trăire se înscrie, la loc de frunte, şi pictorul George B. LØVENDAL, artist multilateral român, de origine danezo-norvegiană[1].

Contactul, pe la începutul anilor ’20, cu realităţi­le satului românesc a marcat definitiv arta şi viaţa sa. Stau mărturie elocventă sutele de picturi[2], schiţe, acuarele etc., în care a încercat să refacă cronica lumii mirifice a satului românesc aflat la crepus­culul existenţei sale patriarhale. >>>

Sunt moldovenii români sau nu? Despre teoria moldovenismului…

Istoriografia din Republica Moldova, scrisă după 1940, s-a construit în întregime pe baza ,,teoriei moldovenismului”, cea de-a doua teză importantă falsă a istoriografiei privind trecutul spaţiului românesc (prima fiind teoria roesleriană). >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu- Cu toţi suntem pe TITANIC…

poet, Botoșani

Motto:“Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.”(Octavian Goga)

Meditaţie în versuri cu trimitere la perioada postdecembristă… >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu – Colţ de rai

poet, Suceava

Motto:“Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (Octavian Goga)

Micul univers de ţară…

Parodie-patrulater cu o imagine de fundal a romanului Viaţa la ţară de >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu – Cobra literară

poet, Suceava

poet, Suceava

Motto: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.” (Octavian Goga)

Fabulă-parodie-pamflet, subspecie literară recomandată umoriştilor… de profesie, cu accente şi reverberaţii satirice preluate din articolele de răspuns ale Poştei redacţiei a lui Alex Ştefănescu… >>>