The Romanian Exile of the 20th Century

romanianexileWritten with a philological subtleness, “The Romanian Exile of the 20th Century” (by author Octavian Curpas of Phoenix, Arizona) transposes the readers into the lives and the vast array of emotions immigrants feel while being uprooted from their own sweet yard, whose smell of flowers and folk songs of youth will ever reverberate in their minds. The trip of self-discovery is sprinkled with ambitions, pitfalls, frustrations, despair and inner-struggle as well as with achievements and rewards. From Sibiu, my own native region to LA, my own adopted City of Angeles, Dumitru Sinu aka Mitica (Mike) has seen it all and has, through trials and tribulations, achieved the much desirable- American Dream. A story of love, hard work, and determination! >>>

Victoriţa Duţu – Ileana Alexandra Orlich din Arizona şi promovarea culturii româneşti în lume

z5Corespondez de ceva vreme cu Octavian Curpaş, un jurnalist român stabilit în statul Arizona, un critic interesant, activ, o fire vizionară, cu un condei prompt şi obiectiv, care ştie ce spune şi ce scrie. Domnul Octavian Curpaş a făcut cu putinţă să o cunosc pe doamna Ileana Orlich, un profesor universitar de excepţie, o personalitate complexă şi un om de o calitate sufletească uluitoare. De la prima convorbire telefonică am rămas extraordinar de impresionată de naturaleţea, sinceritatea şi caldura vocii acesteia. Pentru că îmi doream foarte mult să o întâlnesc şi să o cunosc personal, în urma dialogurilor de pe internet şi ca urmare a străduinţelor domnului Ocavian Curpaş (căruia îi mulţumesc!!!), lucrul acesta a devenit posibil spre marea mea bucurie.
Doamna Ileana Orlich mi-a dat întâlnire la Restaurantul Studenţilor din Tei, de lângă Facultatea de Construcţii, aşa că abia aşteptam ziua în care ne vom cunoaşte personal. Am ajuns la ora stabilită la hotelul cu restaurant al „studenţilor din tei” şi am întrebat un chelner dacă doamna Orlich e acolo. Mi-a răspuns afirmativ. Am intrebat: >>>

Pentru a trăi bine în prezent, trebuie să te împaci cu trecutul!

IlieMarinesscuPentru a trăi bine în prezent, trebuie să te împaci cu trecutul– leit motiv al vietii românului în exil
“EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – Un alt fel de paşoptişti români în Franţa, Canada şi Statele Unite”, de Octavian Curpaş, iată o carte pe care lecturând-o și trecând narațiunile prin ochiul psihologului, pot afirma că trecutul nu există; doar prezentul există, deoarece persoana extrage din memoria sa ceea ce a înregistrat, reținut, interpretat – din evenimentele petrecute ieri. Există o diferență importantă între trecut, între situațiile în ansamblul lor, descrise din interior de fiecare dintre protagoniștii acestei cărți, chiar în acel moment și evenimentele traumatizante și lecțiile de viață, sentimentele sau modelele pe care le reținem mai târziu.romanianexile
>>>

Tatiana Scurtu-Munteanu: Exilul românesc la mijloc de secol xx – o carte rănită de înstrăinare

romanianexileExilul românesc de după al doilea război mondial reprezintă un fenomen social, o dramă a istoriei naţionale, a celor dezrădăcinaţi şi a familiilor lor. Şi mă îndoiesc de faptul că acest fenomen s-a încheiat odată cu instalarea „democraţiei” din anii 90, mai ales în estul României, şi aici mă refer la Basarabia, unde şi astăzi destinele sunt măcinate de urmărire politică, privarea libertăţii de opinie, închisoare sau ameninţare cu moartea şi înfăptuirea crimelor odioase în cazul atâtor oameni de cultură din stânga Prutului. Din nefericire soarta celor exilaţi în Siberia a fost diferită de a celor ce au reuşit să părăsească România, plecând spre Occident.
Dumitru Sinu este protagonistul-narator al povestirilor în povestire, care întruchipează eroul mioritic nevoit să parcurgă traseul iniţiatic al călătoriei – căutării de sine. Viaţa bate filmul, iar realul transcende imaginarul în drumul personajului căutător de lumină şi eliberarea sa din labirintul transfugului. Renaşterea pe un nou tărâm trebuie să suporte traumatismele fătului la naştere, atât din punct de vedere biologic cât şi spiritual, maturizarea fiind un proces îndelungat şi dureros. Obstacolele depăşite sunt lecţii de viaţă însuşite de nea Mitică, ce îi trasează destinul alături de oameni care îl însoţesc de-a lungul timpului în aventurile sufletului exilat. >>>

Octavian D. Curpaş – „Acasă mă simt cel mai bine, cu amintirile şi cărţile mele…”

romanianexile„Zăresc alături de Biblie, Coranul şi o ediţie în limba engleză a istoriei poporului arab”

„Istoria nu este acumularea evenimentelor de orice fel care s-au întâmplat în trecut. Este ştiinţa societăţilor umane” spunea istoricul francez Fustel de Coulanges. Amintirile lui Dumitru Sinu sunt o părticică din istoria emigranţilor români, o istorie încă nescrisă. Oameni ca nea Mitică sunt legende vii, iar viaţa lor ţese istoria şi traiectoria societăţilor umane în care au poposit, s-au integrat şi asupra cărora şi-au pus amprenta. Viaţa românilor din occident este un amestec armonios de cultură şi tradiţii natale, cu cele ale ţării adoptive.

>>>

,,Tragedie şi triumf” – un roman despre credinţă şi puterea dragostei în mijlocul furtunilor vieţii

TragedieTriumf1„Fetiţa pădurarului”, „Portret de fetiţă”, „Catiuşa lipoveanca”, „Portret de copil” sunt tot atâtea chipuri de copii ce te privesc expresiv, din tablourile pictorului Nicolae Toniza. “Ochii lui Tonitza”, ochii mari, rotunzi, inocenţi, melancolici, naivi şi plini de poezie ai micuţilor zugrăviţi de el ne urmăresc cu lumina lor profundă. De-a lungul timpului, copiii au fost o veritabilă sursă de inspiraţie nu doar pentru artiştii plastici, ci şi pentru scriitori şi compozitori. Dacă în artă, aceştia au un loc bine delimitat, în religie ei fac subiectul unei recomandări de excepţie din partea Mântuitorului lumii. Cu mai bine >>>

Anca Negru: Realitatea, memoria şi documentul istoric în armonia cuvântului

exilu lromanescAceastă carte se încadrează undeva la confluența a trei mari domenii: documentul istoric, memorialistica și beletristica surprinzând cu nonșalanță și dezinvoltură într-un stil jurnalistic aparte elemente din toate cele trei arii de cunoaștere mai sus-menționate. Este document istoric prin faptul că notează acte istorice și vine cu date, evenimente, situații ale exilului românesc și diasporei respective, este memorialistică pentru că amintirile lui nea Mitică (Dumitru Sinu) sunt liantul, motorul, >>>

Carmen Marin – Visuri şi amintiri spuse cu nostalgie şi aşternute cu dibăcie, într-un testament de suflet

Dibăcia unui scriitor se ,,simte’’ din primele pagini ale unei cărţi. Nu-i vezi ,,sudoarea frunţii’’, dar îi simţi dăruirea. Pătrunzi în adâncul ei, asemenea unui ocean de cuvinte şi citeşti cu nesaţ frumoasele buchii aşternute acolo. Lumea lor se află în faţa ta, a scriitorului şi a personajelor. Trăieşti odată cu ele evenimentele din perioada parcursă, “vizitezi ’’ locurile bătute de paşii lui Dumitru Sinu (30 noiembrie 1926 – 2 ianuarie, 2013), în cazul nostru, şi respiri aerul american. Da, ai pătruns pe ,,Pământul făgăduinţei’’, aşa cum a făcut odinioară personajul. Dar, înainte de a-l cunoaşte pe veritabilul personaj Dumitru Sinu, trebuie sa-ţi îndrepţi atenţia asupra scriitorului. Distinsul domn Octavian D. Curpaş este autorul acestui ,, testament de amintiri ’’. Aşa cum spuneam la început, numai dăruirea, >>>

EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – „Paşoptişti” români în Franţa, Canada şi Statele Unite, Autor Octavian CURPAŞ

Ed. Anthem, Arizona, 2011

Noua viziune socio-psihologică din perspectivă istorică asupra diasporei

 Moto: „Istoria nu este acumularea eveni-mentelor de orice fel care s-au întâmplat în trecut. Este ştiinţa societăţilor umane” Fustel de Coulanges

 Realizând din ce în ce mai mult intensitatea dramatică a inadvertenţelor existenţiale ale prezentului, pentru mulţi dintre români, aflarea noutăţilor sau ascultarea poveştilor (mai ales a celor de succes) despre fraţii lor din diaspora, fie ea americană sau europeană, poate fi o activitate „productivă”, aducătoare de beneficii, prin curajul, voinţa şi încrederea pe care (intrinsec) le furnizează. Un vechi şi valoros crez suna astfel : „ … de ce să invoci o mie de motive pentru care nu ai reuşit, când îţi era suficient doar un singur motiv să reuşeşti?”. Pornind de la această protază, sunt de admirat cei care, indiferent de locul unde se strămută, îşi propun să reuşească, surmontând orice greutate pe care o întâmpină. Oameni care, cu foarte multă dedicare şi un efort pe măsură, prin hărnicie şi „încăpăţânare”, îşi construiesc acolo – departe – o casă (ţara promisă), o familie, leagă prietenii durabile, dar nu uită nicio clipă aroma inconfundabilă a pământului natal, desprins din sacralitate (ţara de suflet). >>>

Cristina Maria Necula : Exilul românesc – O nostalgie și o ,,chemare” a ,,patriei-cuib”, o ,,călătorie” și o regăsire a sinelui în străinătate

Cristina Maria Necula

Fascinația povestirilor din cartea Exilul românesc la mijloc de  secol XX – ,,Pașoptiști” români în Franța, Canada și Statele Unite, Editura Anthem, Arizona, 2011, aparținând  scriitorului și publicistului Octavian Curpaș, cade sub incidența darului povestirii, originalității și genialității spiritului artistic autohton, specific românesc, revelând ecouri din universul nuvelelor lui Caragiale, cât și din universul povestirilor lui Ion Creangă, Mihail Sadoveanu. >>>