George Petrovai: Roșia Montană – obsesia profitorilor și coșmarul șpăgarilor

După amploarea luată de proteste în circa 30 de orașe din țară și în peste 40 de peste hotare împotriva poftelor de îmbogățire a ipochimenilor din RMGC (Roșia Montana Gold Corporation), s-ar putea ca paradoxala localitate din Apuseni (o comună săracă și deja mutilată, deși este cocoțată pe cea mai mare comoară din Europa!), s-ar putea, deci, ca de data asta să fie buturuga mică ce răstoarnă căruța mare a lichelelor din țară și din afara ei, pentru a dovedi întregii lumi cum cei din urmă devin cei dintâi cu ajutorul lui Dumnezeu și prin voința de neclintit a celor mulți și uniți de-o cauză atotumană – nobila cauză care garantează sănătatea și frumusețea naturii, implicit sănătatea și frumusețea locuitorilor din zonă și a urmașilor lor. >>>

Reclame

Octavian D. Curpaş – „Lupta cu somnul” de Petru Lascău

lupta_cu_somnulUn volum de 45 de eseuri despre despre incertitudinile şi frământările vieţii
Motto: „Aţi luptat vreodată cu somnul? Teribilă luptă.”

Este uşor sau greu să te lupţi cu somnul? Aceasta este întrebarea pe care ne-o punem, atunci când deschidem volumul „Lupta cu somnul”, al pastorului Petru Lascău. Răspunsul ne este oferit de-a lungul a peste 322 de pagini, ce cuprind diferite articole ce au văzut lumina tiparului începând cu anul 1985. „De la sosirea mea în Statele Unite, în anul 1985”, spune Petru Lascău în „Introducere”, „m-am dedicat scrisului şi publicisticii. Am editat o revistă creştină, timp de 12 ani, pe care am numit-o „Exodus”… Fiecare număr al revistei conţinea un editorial, uneori şi articole scrise de mine. Cartea de faţă conţine o mare parte din aceste editoriale şi articole pe care le-am publicat timp de 12 ani, precum şi altele pe are le-am publicat în diverse publicaţii româneşti şi eseuri pe care nu le-am publicat niciodată.”  Autorul este  actualmente pastorul bisericii “Agape” din statul Arizona (www.agapearizona.com). >>>

Daniela Toma – versuri

Daniela TomaTrecător prin viaţă

Am crescut plecată în lume

desluşind mistere de viaţă şi de timp.

Cioburi din existenţa mea >>>

Mariana Cristescu – „ Emoţie de toamnă”

Coat of arms of Moldavian SSR (1990-1991), tod...

„Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”… 

„A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.” (Nichita Stănescu, „ Emoţie de toamnă”)

 Privesc o fotografie datată 7 aprilie 2006, reprezentând bustul cu „inima de aur”, de la Chişinău, al Poetului care spunea că „limba română e frumoasă ca o duminică”. Un comentariu adiacent marchează întru neuitare: „Scriitorii şi oamenii de cultură din Basarabia consideră că mişcarea anticomunistă şi de eliberare naţională din Basarabia a fost declanşată de vizita lui Nichita Stănescu la Chişinău, în 1976, când a îngenunchiat la gara Chişinău şi a spus: „Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”… . Aşa să fie? Şi dacă da, îşi mai aminteşte cineva?

„Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,/ că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,/ că ai să te ascunzi într-un ochi străin,/ şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.// Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,/ iau cuvintele şi le-nec în mare./ Şuier luna şi o răsar şi o prefac într-o dragoste mare.” >>>

Sfântul Ioan Gură de Aur – Ura şi duşmănia

Dacă ai fost nedreptăţit de aproapele tău, adu-ţi aminte de David. Gândeşte-te la blândeţea şi la lipsa de răutate a acestui prooroc şi mânia care îţi arde sufletul va dispărea.

Spune-mi: din ce pricină ţi-e duşman fratele tău? Poate te-a înjurat? Poate a furat de la tine? Poate te-a nedreptăţit? Orice ţi-ar fi făcut, să nu întârzii să tai frânghia care te ţine legat de duşmănie. Dacă nu faci lucrul acesta astăzi, mâine va fi mai greu. Poimâine, şi mai greu. Cu fiecare zi ce trece, ruşinea ta va creşte şi odată cu ea, duşmănia va prinde rădăcini puternice în inima ta.

Umple-mă de bucurie spunându-mi că ai fost la duşmanul tău, l-ai prins în braţe, l-ai strâns cu iubire şi l-ai sărutat cu lacrimi în ochi. Chiar şi fiară dacă ar fi, purtarea ta îi va muia inima şi se va îmblânzi. În felul acesta, scapi de păcat, iar pe el îl câştigi, făcându-l să-şi prefacă ura în prietenie şi dragoste. >>>

George Anca- Furnici albe(XI.7)

 
– Nu mai inventa vini, ţi-o spun la trei şi un sfert din noapte.
– Că vinile se inventează singure şi ne inventează şi pe noi.
– Nu te lăasa inventat dacă tot nu te iroseşti inventând.
– Eram împreună unde sunt singur, unde mi-e, totuşi, rămasul?
– Salut-o pentru scrisoarea nerăspunsă, uite, nici de-o străină.
– Ce-o mai fi rămânând de-acum de nimeni n-ar măcar înjura-o. >>>

Raluca Andreea Nantu – aniversare

poetă, Roman

La mulţi ani

            se numeşte

„Zile prea mari pentru mine…

  Se face moarte…

  Mă mai strâng asupra lanurilor de oameni, >>>

Aurica Istrate – poezie

Răuceşti, Neamţ

E linişte-n cetate
de două nopţi e linişte-n cetate
cu zidurile-n braţe dorm soldaţii
nici zvonuri de-adulare
nici ovaţii nu trec de cheia-ntoarsă în lăcate
a  decretat prea-naltul amnistie
şi din nesomn i-a liberat pe toţi >>>

Gh. A. M. Ciobanu: Filip Brunea-Fox, Prinţul reportajului

eseist, Roman

Urbea muşatină a Romanului a fost, în existenţa ei sexacentenară , nu numai prezentă, ci şi atentă la multitudinea şi diversitatea de evenimente care au trecut peste ea, ca un rezultat al repetării continue ale acestora. Braţe dibace şi voinţe prompte au generat, corelativ, şi ochi atenţi sau condeie sensibile, care s-au grăbii să reţină în scris pulsul vremurilor, ca şi semnificaţia faptelor desfăşurate. >>>