Mariana Cristescu – „Cine îşi uită istoria merită să o retrăiască!”

20 martie este o zi cu semnificaţii aparte pentru români. La 20 martie 1821, Tudor Vladimirescu adresa o proclamaţie locuitorilor din Bucureşti şi o alta către cei din judeţe, în care arăta că ridicarea sa a fost provocată de „pierderea privilegiilor noastre şi jafurile cele nesuferite care le pătimea fraţii noştri”. *  La 8 martie / 20 martie 1848 are loc, la Paris, în locuinţa lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluţionarilor români (munteni şi moldoveni), unde se hotărăşte începerea Revoluţiei şi se redactează un program revoluţionar burghezo-democratic, în care se preconiza, printre altele, împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire. >>>

Reclame

Mihai Ştirbu – Vasile Alecsandri şi Paulina

Vasile Alecsandri a fost considerat cel mai mare poet român până la afirmarea lui Mihai Eminescu, iar criticul literar Titu Maiorescu îl numea … „cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută, poetul «Doinelor şi lăcrimioarelor», culegătorul cântecelor populare păruse a-şi fi terminat chemarea literară (…). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mirceşti, şi iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura ţării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor …” (Convorbiri literare, 1871)

 Vasile Alecsandri, care-şi doarme somnul de veci în curtea casei sale din Mirceşti, a fost nu doar un om politic, scriitor şi poet. A fost un adevărat boier al vremurilor trecute. S-a bucurat de o existenţă fără grija zilei de mâine, s-a bucurat de privilegiul de a fi făcut doar ce-şi dorea, mai nimic nestându-i în cale. Şi-a purtat paşii prin lume, ca diplomat şi călător, dornic de a vedea locuri şi civilizaţii mereu noi. Doar destinul neprevăzut, cel care nu ţine cont de averi şi măriri, i-a întristat existenţa chiar când se bucura de o dragoste (Elena Negri) adâncă, împărtăşită. >>>

Mesajul Consiliului Unirii la Alba Iulia

MESAJ către Românii veniţi la Alba Iulia

Fraţi Români,

“Secolul XIX, al naţionalităţilor”, a însemnat şi cristalizarea conştiinţei privind unitatea naţională românească, privind un destin comun în trecut, prezent şi viitor.

La 21 noiembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat “Republica Democratică Moldovenească”, iar, la 24 ianuarie 1918, a adoptat Declaraţia de Independenţă. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat DECLARAŢIA de UNIRE a Basarabiei cu România:

“În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama ei România. Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!” >>>

Amintiri din Bucureştii de odinioară

  Motto:

   „In apropiere de Athenee Palace, pe locul actualului Hotel Bucuresti, intr-un imobil prabusit la cutremurul din 1977, isi continua existenta, la parter si la primul etaj, Cofetaria Nestor, rebotezata „Victoria”. La etaj, cofetaria avea aspectul unei braserii elegante. O frecventau domni de pe vremuri, cu parul alb sau grizonat, imbracati pedant, unii arborand batista la buzunarul de la piept al hainei. Aici se serveau café-frapé si Mazagrin, cu paiul lipit de sticla brumata a sondei, bere germana, vermut italian, coniac indigen, citron pressé si oranjada… Specialitatile de cofetarie erau pregatite dupa retete vechi, adesea de catre aceiasi oameni din epoca anterioara instaurarii comunismului. Se serveau la „Nestor” >>>

Nicolae Bălcescu- (1819-1852)

Nicolae Bălcescu a fost şi rămâne flacăra nestinsă, lumina ce animă şi căldura ce îmbărbătează pe toţi acei care îşi cunosc, ştiu şi iubesc pământul românesc. Dar, el nu a preţuit şi nu a iubit doar pământul ţării, românii, conaţionalii săi, ci, mai presus de orice, omul, oamenii, indiferent de etnia lor. El a crezut şi a militat pentru înfrăţirea oamenilor considerând că aceasta este condiţia sine qua non a dobândirii libertăţii. >>>

Vasile Alecsandri-biografie

Vasile Alecsandri (născut la 21 iulie 1821, sau 14 iunie(1818 sau 1819), la Bacău- se stinge din viață la 22 august 1890, la Mirceştijudeţul Roman), poet şi dramaturg, membru fondator al Academiei Române, om politic, diplomat. Exponent al generaţiei paşoptiste, a fost puternic implicat în evenimentele revoluţionare de la 1848 şi în mişcarea unionistă. Lui Alecsandri i-a fost oferit tronul Moldovei însă acesta l-a refuzat pentru a înlesni calea spre Unirea Principatelor sub sceptrul unui domn mai puţin criticat de politica vremii. Ca ministru al Afacerilor Străine în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a colindat cancelariile occidentale pentru a face cunoscută cauza unionistă a românilor. >>>

George B. LØVENDAL – un strălucit artist viking la gurile Dunării

In galeria marilor admiratori ai ţăranului român, ai bogăţiei sale spirituale şi de autentică trăire se înscrie, la loc de frunte, şi pictorul George B. LØVENDAL, artist multilateral român, de origine danezo-norvegiană[1].

Contactul, pe la începutul anilor ’20, cu realităţi­le satului românesc a marcat definitiv arta şi viaţa sa. Stau mărturie elocventă sutele de picturi[2], schiţe, acuarele etc., în care a încercat să refacă cronica lumii mirifice a satului românesc aflat la crepus­culul existenţei sale patriarhale. >>>