Zilele Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ (2 – 13 Iunie 2014)

Program
  Luni, 2 Iunie

Deschiderea Zilelor Bibliotecii Judeţene

• ora 12.30, Biblioteca Judeţeană, Sala „Cupola”
 Deschiderea oficială a manifestărilor Zilelor Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu Neamţ”, ediţia 2014
– prezintă: dr. Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene
 Expoziţia „Carte din Biblioteca lui Ion Creangă” în Fondul „G. T. Kirileanu” (Sala „Tezaur”)
– prezintă: Cristina Catana
 Lansarea volumului «Cartea românească veche în biblioteca „G. T. Kirileanu”» de Mircea Filip
– prezintă: Genoveva Filip (Vatra Dornei) şi Viorel Savin (Bacău)

• ora 13.30, Biblioteca Judeţeană, Sala „Cupola”/ Sala Parter
 Vernisajul expoziţiei Grădina cu îngeri de Silvia Radu (Bucureşti).
– prezintă: Ştefan Potop, preşedintele Filialei Neamţ a UAP, prof. Teodora Stanciu (Bucureşti, preşedintele Asociaţiei Ziariştilor Independenţi) şi scriitorul Emil Nicolae
– moderator: dr. Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene >>>

Comuna Cordun, Neamţ: Acordare de titluri de Cetăţean de Onoare şi lansare de carte Editura Muşatinia

Cordun – monografie, autori Constantin Tudor, EmiliaŢuţuianu, Cristiana Bortaş

monografiaCordun

O monografie presupune o incursiune în istoria unei comunităţi umane, în însăşi sufletul devenirii ei peste ani, cu fapte, întâmplări, realizări. La îndemnul domnului primar Adrian Diaconu, alături de doamna  ziarist Cristiana Bortaş,  am  revăzut şi adăugit  ediţia anterioară Cordun – monografie istorică, apărută în urmă cu zece ani sub semnătura lui Tudor Constantin. Mult mai bine documentată, prezentând multe documente din arhive şi informaţii noi faţă de precedenta ediţie, la care am adăugat şi documente fotografice de referinţă pentru zona Cordun -Simioneşti,  Editura Muşatinia vă prezintă astăzi o lucrare de suflet pentru această zonă a fostului judeţ Roman. In paginile cărţii vom găsi capitole noi dedicate personalităţilor comunei, oameni care prin activitatea lor au dus prestigiul localităţii în diverse domenii, pagini de amintiri-memorii ale fiilor satului, amintiri fotografice cu personalităţile locului în diferite perioade de timp, informaţii la zi despre realizările economice din comună.
Această nouă apariţie editorială a Editurii Muşatinia se adaugă celorlalte volume importante editate  de noi care continuă munca de păstrare şi transmitere a patrimoniului cultural din zona Romanului a istoriei, tradiţiilor şi realizările unor oameni talentaţi ai acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu. (editor Emilia Ţuţuianu)

Ion Ionescu Bucovu – O fotografie a lui Eminescu care a suscitat și suscită și astăzi controverse

În Muzeul fotografiei există o fotografie a lui Eminescu, provenită din fondul fostului Muzeu de Istorie al PCR. Fotografia îl înfățișază pe Eminescu stând pe un scaun în parc; în mâna stângă rezemată pe genunchi ține un ziar. Acestă fotografie a fost achiziționată, contra sumei de 10 lei, de la Ion Petcu din București, în luna martie 1967. Pe spatele fotografiei este scris cu creionul: „Mihai Eminescu, bolnav la Mânăstirea Neamțului, în aprilie, anul 1887” (România Literară nr.24/2007) Se știe că la Mânăstirea Neamț Eminescu a fost internat între 9 noiembrie 1886 și 9 aprilie 1887, fiind tratat rudimentar cu găleți de apă aruncată în cap, cu cufundări în putină și cu bătăi cu frânghia udă. La 9 noiembrie 1886 este predat ospiciului de un gardian. Onicescu l-a găsit aici într-o încăpere îngustă cu încă 11 demenți, dintre care unii foarte furioși, în haine ospitalicești și cu o tichie pe cap. Poetul încă nu-și dădea seama unde se află și protesta că el se află aici ca nebun, fără a fi nebun. >>>

Târpeşti, Neamţ

tirpesti >>>

remember Irimia Ţuţuianu

irimiIrimia Ţuţuianu ( 20 noiembr. 1931, Orţeşti, Neamţ-20 febr. 2010, Bacău). S-a născut în satul Orţeşti, comuna Drăgăneşti, judeţul Neamţ şi a urmat cursurile Şcolii elementare în localitatea natală, iar la 10 iulie 1950 a absolvit Şcoala profesională metalurgică I.M.S. Roman, cu durata de 3 ani. în anul 1951 a fost admis la Şcoala Militară de Aviaţie de la Tecuci, pe care a absolvit-o cu promoţia 1953, fiind avansat la gradul de locotenent şi primind brevetul de pilot. A fost repartizat pe aerodromul Deveselu – Caracal. A zburat pe Nardy-ul, IAK-ul 18, PO-Z-ul, MIG-ul 15, ulterior lucrând ca personal nenavigant în aceeaşi unitate.

În anul 1970 a fost mutat la Bacău, în Centrul de Instruire al Aviaţiei, astăzi Baza 95 Aeriană, el fiind acela care a instalat Sistemul de Dirijare la Aterizare pe aerodrom, implementând într-o perioadă de pionierat o nouă metodă de lucru cu personalul navigant, foarte modernă  la vremea respectivă – a fost primul Şef al R.S.P-lui pe Bacău. >>>

Români cu care ne mândrim – Ticu Lăcătușu, 20 de ani de istorie

• alpinistul pietrean a organizat o festivitate prin care a serbat cei 20 de ani trecuti de la cucerirea vîrfului Broad Peak (8.047m) • a fost de fapt prima ascensiune a unui român pe un pisc de peste 8.000 de metri în Himalaya • la eveniment au fost prezenti oameni importanti din viata lui Lăcătusu • „Oameni ca Ticu se nasc rar. Eu, mai în vîrstă, am avut mereu ce învăta de la el. Am învătat multe si mi-au folosit în viată“, a spus asistentei Ioan Strătilă •

337284_525747324111623_827971210_o >>>

Gheorghe Radu: Personalități nemțene – Contribuții la realizarea Marii Uniri de la 1918


Marea Unire este fructul normal si necesar al întregii deveniri istorice în spatiul carpato-danubiano-pontic, al tuturor luptelor duse cu mintea si cu bratele de locuitorii statornici ai acestui pămînt miraculos. Marea si Sfînta Unire s-a săvîrsit ca un proces eroic, în 1918, în trei etape: Unirea Basarabiei, la 9 aprilie; Unirea Bucovinei, la 28 noiembrie, Unirea Transilvaniei, a Banatului si a Tării Maramuresului, la 1 decembrie 1918. Toate aceste etape s-au împlinit cu vointa plebiscitară a locuitorilor acelor regiuni istorice, întărită de sprijinul românilor aflători în Vechiul Regat, fie în America, Australia, sau în alte zări. Totodată, unitatea românească s-a mentinut si a înflorit în sufletele românilor, datorită unei nobile forte interioare, dar a fost mereu potentată de marile personalităti create si ele de geniul românesc, inclusiv cele născute pe meleagurile dintre Bistrita, Moldova si Siret. Astfel, rezistenta spirituală a românilor basarabeni a fost sustinută si de episcopul Melchisedec Stefănescu (1823-1892), născut la Gîrcina, care a devenit episcop al Dunării de >>>

Agapia – a fost redeschisă Casa memorială “Alexandru Vlahuţă”

English: Casa memorială Alexandru Vlahuţă de l...

English: Casa memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia (Photo credit: Wikipedia)

Joi, 19 iulie, la Agapia, în prezenţa a numeroşi enoriaşi din toată ţara prezenţi în aceste zile la Agapia cu prilejul mai multor manifestări culturale şi religioase din perioada 19-21 iulie, prilejuite de finalizarea restaurării picturii din principala biserică a mănăstirii – inaugurarea Muzeului de artă “Nicolae Grigorescu, resfinţirea Bisericii “Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril”, procesiunea închinată Sfinţilor Rafail şi Partenie, sărbătorirea Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul, cu binecuvîntarea ISP Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei – a fost redeschisă Casa memorială “Alexandru Vlahuţă”. >>>

Reprezentanți de seamă ai Eparhiei Romanului și Bacăului la resfințirea bisericii mănăstirii Agapia

Diortositor al slujbei și acatistului sfinților Cuvioși Rafael și Partenie, canonizați Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în luna martie 2008 , Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, va participa vineri 20 iulie, alături de ÎPS Mitropolit Teofan și alți ierarhi, la slujba de resfințire a bisericii ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” a mănăstirii Agapia. >>>

Muzeul etno-folcloric „Neculai Popa” din Târpeşti, judeţul Neamţ

Neculai Popa, (1919- 2010), a fost cantaret bisericesc, colectionar pasionat de arta populara autentica dar si de obiecte folclorice. Creator popular de masti, el este unul din numele de referinta în arta naiva, devenit cunoscut nu numai pe plan national dar si european.

>>>

Cine salvează muzeul “I.I. Mironescu” de la Tazlău?

   Judeţul Neamţ nu este printre cele din urmă în ţară din punct de vedere al muzeelor, şi asta doar dacă avem în vedere casele care au aparţinut scriitorilor: casa Creangă de la Humuleşti, casa Veronica Micle de la Tîrgu Neamţ, casa Vlahuţă de la Agapia. Toate sînt funcţionale, iar turiştii le caută cînd trec prin zonă. Cîndva era şi Casa Sadoveanu de la Neamţ…. >>>

Virgil Răzeșu- Între ghiveci și..veleitari (dreptul la replică)

În numărul din 25 mai 2012, ziarul „Ceahlăul” publică, sub semnătura lui N. Sava, co­men­tariul „Antologia Răzeşu- un ghiveci”, caracterizând-o ca un eşec previzibil al unei idei nobile.  (postare Melidonium scriitori-din-neamt)

Ca autor al eşecului şi al ghiveciului, ce să fac ?, mă mulţumesc şi cu postura de deţi­nă­tor al ideii nobile pe care mi-o atribuie, totuşi, autorul. Că, altfel, … mare este penuria de asemenea idei ! Mai ales din direcţia celor care ar avea datoria să le emită. Eşec ? Posibil ! Dar, aşa cum grăia Seneca, audietur et altera pars (pentru cei care n-au făcut latina prin şcoli să ascultăm şi cealaltă parte), îi fac plăcerea dlui Sava, şi-i transcriu nu răspunsul meu (subiectiv, altfel cum ?!), ci comentariul la articolul în discuţie, gata făcut şi integral, al lui Ionuţ Caragea, poet şi coleg de-al dlui Sava de USR, şi nu un veleitar precum majoritatea celor din Antologia mea. >>>

Pustnicii nevăzuţi din Munţii Sucevei

Cei ce isi prorocesc moartea 

Pustnicul Zosima a murit de curand, in octombrie 2008, la varsta de 129 de ani. Un om pe nume Ioan Baron l-a ingropat, in taina, intr-un loc inalt; fratele Ioan, cum i se zice aici, unul dintre putinii oameni care i-a cunoscut pe acesti sihastri cu aura de sfintenie din muntii Rarau-Giumalau, care i-a vazut, care i-a auzit, care a fost ingaduit sa urce pana la ascunzisul lor din padure. Marturiile sale sunt halucinante: de pilda, acest pustnic Zosima si-a „hotarat” exact ziua in care va muri, cu un an inainte. Si-a sapat singur groapa, asteptandu-l apoi pe ucenicul sau in ziua prorocita, ca sa il culce in mormant si sa aseze tarana peste dansul. >>>

Mănăstirea Pionul şi Palatul Cnejilor Cantacuzini de la poalele Ceahlăului

La Editura “Cetatea Doamnei” din Piatra Neamţ a apărut în aceste zile o nouă ediţie a unei monografii dedicate celor două monumente istorice şi de cult din Neamţ – Palatul Cnejilor Cantacuzini şi Mănăstirea Pionul – care deşi fac parte din patrimonul naţional, se află în prezent într-o stare de degradare avansată, ca multe altele de acest fel de pe >>>

Ştefan cel Mare

Realitatea istorică a personalităţii lui Ştefan cel Mare, figură aureolată de legende,descinde atât din documente, hrisoave, cronici şi cântece populare, cât şi din amintirea vie a contemporanilor săi. Ştefan cel Mare şi Sfânt, gloriosul domn şi stăpân al Moldovei, prin vitejia şi înţelepciunea sa, prin măestria militară şi marea-i dragoste pentru poporul său, a ajuns să fie admirat încă din viaţă. Admirat de prieteni şi respectat de duşmani. >>>

Părintele Ile Cleopa- Călugăr desăvârşit, lumină şi apărător al Ortodoxiei

Marele, dar smeritul duhovnic, părinte Cleopa Ilie este omagiat, în aceste zile, în aşezarea monahală în care a vieţuit timp de câteva decenii. A fost cunoscut şi căutat de ierarhii din ţară şi străinătate, de slujitorii sfântului altar din mănăstiri şi parohii, de călugări şi călugăriţe, de pelerini, de cei aflaţi în grele încercări sau ispite, de cei bolnavi sau săraci, de cei care doreau să pună început unei vieţi duhovniceşti sau de cei care au dorit un sfat. Pe toţi aceştia, părintele i-a primit în curtea din faţa chiliei în care locuia, sau în mica încăpere în care a vieţuit. Oamenii veneau pentru a asculta cuvintele pline de folos duhovnicesc. De fapt, marele vieţuitor al Sihăstriei era un continuu transmiţător al mesajului Evangheliei Mântuitorului Hristos, care apela la pildele pline de înţelepciune din Pateric şi nu numai. >>>

Scriitori din Neamţ- Antologie

Un „tablou de familie” al creatorilor de literatură nemţeni

Orice antologie are exigenţele şi criteriile ei. Cred că Antologia datorată lui Virgil Răzeşu şi-a impus două obiective principale: pe de o parte, să ofere o panoramă asupra vieţii literare existente în spaţiul judeţului Neamţ, iar pe de alta să realizeze un bilanţ, provizoriu fireşte, pe seama autorilor afirmaţi in anii din urmă, mulţi dintre ei cu numeroase scrieri la activ.

>>>

Daniel Corbu – poezii

       Divina tragedie
N-am pic de linişte în ţara mea
unde copiii abia dacă vor să se nască
N-am pic de linişte în ţara mea
orgoliu-i opac şi transparenţa defunctă
mascarada politică mai acră decît mizeria bîlciurilor.>>>
N-am pic de linişte în ţara mea
acolo unde-s ‘nalţi stejarii
neîncrederea-i oarbă şi minciuna sprayată
unde ca şi ieri trăncăneşte liberalul
cum că viaţa e curată ca cristalul. >>>

Daniel Corbu- la aniversare, Melidonium vă urează La mulți ani!

poet, Iași

 Născut la 7 aprilie 1956, laTârgu Neamţ, poet, publicist, editorCursuri primare şi gimnaziale în Tg. Neamţ şi Tazlău, apoi Liceul din Roznov şi Liceul de Chimie din Piatra Neamţ. Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Lucrarea de licenţă, sub îndrumarea prof. Nicolae Manolescu, avea ca temă: „Generaţia ’80 în literatura română“ (1982). După 1990, corector, consilier cultural. Între 1993-1996, a realizat serile de poezie de la Vânători. Din 1998, muzeograf la Bojdeuca lui Ion Creangă, din Ţicău, Iaşi. Debutează în revista Liceului Roznov, apoi în revistele Amfiteatru şi Cronica>>>

Mihai David – Ghindăoani: in memoriam

publicist, Neamț (1908-1999)

Se naște la 14 martie 1908 în satul Ghindăoani, com. Bălţăteşti, judeţul Neamţ. Fiu de ţărani. Cursurile primare în satul natal, Şcoala Normală de Băieţi „Gheorghe Asachi“ din Piatra Neamţ, promoţia 1927. Învăţător în Bălţăteşti şi Ghindăoani, om deosebit de cultivat, prin scrisul său s-a impus în viaţa spirituală a judeţului Neamţ. A colaborat la numeroase publicaţii din localitate şi din ţară, din care amintim: Reformatorul, Avântul, Revista Corpului Didactic, Petrodava, Apostolul, Ceahlăul. >>>

Mihai Constantin: Eugen Crăciun (1922-2001) – Remember

Am fost expus mult si dintr-o data unui volum consistent din opera lui Eugen Craciun, in apartamentul familiei din cartierul Cotroceni. Acolo sotia si fiul pictorului disparut in urma cu 11 ani continua sa picteze ei insisi si o fac sub supravegherea ludica, mai suava sau mai aspra a picturilor pe care Eugen le-a creat intr-un crescendo febril pana in 2001. In acelasi timp fac un pas inapoi si ii las pe altii, cronicari de-a lungul vremii, sa vorbeasca despre pictorul Eugen Craciun. >>>

Daniel Corbu – Apocalipsa de fiecare zi

poet, Iaşi

 

Lecţia de abis
Prea tîrziu ai venit fericire
prea tîrziu ai cîntat întomnata mea carne!
Aici unde se-amestecă minciuna cu plînsul amar
şi în orice om un Petru se leapădă
prea tîrziu ai venit fericire
prea tîrziu ai cîntat întomnata >>>

George Brăescu – aniversare

profesor, Piatra Neamţ

       S-a născut pe 28 februarie 1940 în  com. Plopana, judeţul Bacău. Cunoscut ca profesor, publicist, promotor cultural. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Atestat în folcloristică, animator cultural în cadrul Centrului Creaţiei Populare al judeţului Neamţ. Redactor şi prefaţator al antologiei de poezie Arbori de lumină, 1980, Piatra Neamţ. A îngrijit culegerea Folclor literar din judeţul Neamţ, >>>

Adrian Alui Gheorghe – biografie

poet, Piatra Neamţ

 S-a născut pe 6 iulie 1958, sat Topoliţa-Grumăzeşti, judeţul Neamţ, cunoscut scriitor şi publicist. Cursurile primare şi gimnaziale în satul natal: Liceul Calistrat Hogaş din Piatra Neamţ; Facultatea de Filologie (limba română-limbi clasice) Universitatea  Al.I. Cuza, Iaşi. Debut literar, în revista Cronica, 1973. Colaborări în presa literară. >>>

Aurel Dumitraşcu – biografie

poet, Piatra Neamţ

 Născut pe 2 noiembrie 1955, în satul Sabasa, comuna Borca, Neamţ; se stinge din viaţă pe 16 sept 1990, Bucureşti- spitalul Fundeni. Între 1983-1987, urmează cursurile fără frecvenţă ale Facultăţii de Filologie (română – franceză) ale Universitatăţii Al. I. Cuza din Iaşi. Lucrarea de diplomă se axează pe opera celor doi poeţi dispăruţi prematur – Daniel Turcea şi Virgil Mazilescu. Contribuie la formarea nucleului poetic din Neamţ (cu Daniel Corbu, Nicolae Sava, Adrian Alui Gheorghe, Radu Florescu, George Calcan). >>>

Ioan Drăgan – in memoriam

                                                                                                                                               Cunoscut ca profesor şi reputat pedagog, Ioan Drăgan s-a născut la 15        februarie 1886 în satul Hoiseşti, comuna Mărgineni, judeţul Neamţ, într-o familie de ţărani clăcaşi. Şcoala primară în satul natal; absolvă Gimnaziul Roman Vodă din oraşul Roman; Facultatea de litere şi filosofie Iaşi, secţia filosofie-pedagogie. Desăvârşirea pregătirii de specialitate la Universitatea din Viena (bursă de stat obţinută prin concurs), între 1911-1913.

>>>