Moldoveanul care cântă la Teatrul Bolșoi din Moscova: „Mă rog la Dumnezeu înainte de a urca pe scenă“

Andrei Jilihovschi a câştigat premiul III la Festivalul „Maria Bieşu“ din acest an. Modest și îndrăgostit de muzică. Aşa se descrie Andrei Jilihovschi, moldoveanul care cântă la Teatrul Bolșoi din Moscova. Îşi alege cu grijă rolurile şi îşi face semnul crucii înainte de fiecare spectacol.

Aplaudat pe scene mari din Rusia şi Letonia, cântăreţul de operă Andrei Jilihovschi (27 de ani) este un necunoscut în satul natal – Hârtop, Cimişlia. „Aveam 19 ani când am plecat din Republica Moldova. Foarte rar mai trec prin sat, pentru că şi părinţii mei s-au mutat mai aproape de Chişinău”, explică tânărul. Chiar şi aşa, nu-i place să i se spună vedetă şi se recomandă cu modestie ca un băiat de la ţară, născut într-o familie numeroasă, cu 11 copii. >>>

Reclame

Aurul românesc

La 24 mai 2005, Dumitru Prunariu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Federația Rusă, după numai un an de mandat în această funcţie de stat, la solicitarea Ministrului de Externe (pe atunci MRU) a fost chemat în ţară de către Preşedintele României, Traian Băsescu, pentru că emisese demersuri către guvernul Federaţiei Ruse, privind restituirea Tezaurului Românesc aflat la Moscova. (Ion Măldărescu)

„Rusia continuă politica în a nega existența tezaurului românesc >>>

Mariana Cristescu – „ Emoţie de toamnă”

Coat of arms of Moldavian SSR (1990-1991), tod...

„Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”… 

„A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.” (Nichita Stănescu, „ Emoţie de toamnă”)

 Privesc o fotografie datată 7 aprilie 2006, reprezentând bustul cu „inima de aur”, de la Chişinău, al Poetului care spunea că „limba română e frumoasă ca o duminică”. Un comentariu adiacent marchează întru neuitare: „Scriitorii şi oamenii de cultură din Basarabia consideră că mişcarea anticomunistă şi de eliberare naţională din Basarabia a fost declanşată de vizita lui Nichita Stănescu la Chişinău, în 1976, când a îngenunchiat la gara Chişinău şi a spus: „Am făcut cel mai lung drum din viaţa mea: de acasă – acasă”… . Aşa să fie? Şi dacă da, îşi mai aminteşte cineva?

„Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,/ că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,/ că ai să te ascunzi într-un ochi străin,/ şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.// Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,/ iau cuvintele şi le-nec în mare./ Şuier luna şi o răsar şi o prefac într-o dragoste mare.” >>>

Pactul Ribbentrop Molotov este în vigoare. De ce Basarabia nu a avut soarta balticilor

23 august 1939 – sa nu uitam ca in aceasta zi a fost semnat pactul Ribbentrop-Molotov, prin care Romania a pierdut Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Herta!

Îndrăznesc să spun că Pactul Ribbentrop Molotov este în continuare în vigoare. Ruşii se apără spunând că înţelegerea dintre Hitler şi Stalin a fost denunţată de multă vreme, din 24 decembrie 1989. Doar că foarte puţini au citit documentul acestei denunţări.

Puteţi citi aici hotărârea Sovietului Deputaţilor Poporului în care este condamnat Pactul Ribbentrop Molotov. Această hotărâre spune în sesenţă la punctul 2 că URSS a fost silită să facă această înţelegere cu Germania nazistă de contextul internaţional (deputaţii sovietici au suferit o mică amnezie cu privire la negocierile purtate de Stalin cu Franţa şi Marea Britanie în paralel cu cele purtate cu Germania nazistă, Stalin putea alege să se alieze cu Londra şi Parisul). >>>

Domniţa Elena, fiica lui Ştefan cel Mare

Domniţa Elena [Olena] (n. 1464/1466, Suceavad. 18 ianuarie 1505, Moscova, Rusia). Fiica lui Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457–1504) şi a Evdochiei de Kiev, a fost sortită, încă de la naştere, ca orice fiică de domn, unei căsătorii diplomatice. În anul 1479 Ştefan a început tratativele pentru o căsătorie dinastică între fiica lui şi moştenitorul cneazului Moscovei, Ivan Ivanovici, folosind-o în acest scop pe cumnata sa Teodosia, sora Evdochiei, apropiată familiei princiare moscovite. În 1480, Teodosia îi răspunde solicitării astfel: „Şi eu am rugat pe marea cneaghină şi marea cneaghină a binevoit şi s-a rugat fiului său, marelui cneaz. Şi marele cneaz a binevoit ca să vrea să ia pentru fiul său pe fiica ta. Şi marea cneaghină şi marele cneaz au poruncit ca să poruncesc către tine ca tu cu acest lucru cu tot să trimiţi la marele cneaz pe omul tău bun”. După logodna din 1482, >>>

Matei Hutopilă – poezie

poet, Suceava

Înmormântare

satu-i îmbibat de razele necoapte ale primăverii

iar cei câţiva nori se târâie leneş

pe un cer pe care l-am mai văzut demult >>>