Veronica Balaj – Poezia ca stare şi mărturisire

Veronica BalajAm a nota la rugamintea distinsei domane, Melania Rusu Caragioiu, cateva pareri despre scrierile sale. La orce intalnire cu lucrarile unui autor din domeniul artei, vine intrebarea de ce a facut aceasta alegere? In cazul activitatilor practice, lucrurile sunt clare. Desigur, exista in toate preocuparile noastre o motivatie. Cand este vorba de inspiratie, de creatie, ar trebui un intreg excurs psiho-existential pentru a defini indemnul lor cu note particulare de-a face cunoscut celorlalti o suita de idei, imagini, expresivitati ale vietii in straie specifice fiecarui autor in parte.
In cazul doamnei M.R.C, cred ca se pot articula doua argumente in favoarea optiunii de-a veni in perimetrul litarar. Ambele trimiteri sunt datorate celor doua profesii ale sale: unul e pentru ca a studiat agronomia si a fost atat de aproape de natura si miracolul ei incat a simtit nevoia sa comunice lumii in versuri, trairile fabuloase, sursa inimaginabila de energie, culoare, vitalitate, data de natura, iar al doilea motiv, presupun ca vine tot dinspre formatia sa intelectuala, anume, a lucrat intr-o mare biblioteca, avand specalitatea de profil. Sa traiesti intre carti o viata intreaga si sa nu te simti indemnata sa exersezi in mod propriu asa ceva, e greu de rezistat asa ca, lucrurile au mers pe un fagas cat se poate de firesc in ceea priveste colborarea cu fraza scrisa. Nu s-ar putea omite si o anume secreta chemare, interioara, o structura psiho-somatica adecvata. Nu excludem din asta nici ideea de talent, inspiratie…etc. >>>

Reclame

Lansare de carte Adrian Erbiceanu la Montreal

De la Timişoara, rostim şi noi: La mulţi ani, limba noastră cea română!

31-august-ziua-limbii-romaneIn consonanta cu alte multe puncte geografice si de suflet, unde s-au rostit in numele limbii romane cuvinte din inima si s-au activat/reactivat fire invizibile pe coordonata national- sufleteasca, la Timisoara, in avans, pe 27 august.a.c. Cercul Militar a gazduit o prima serie de actiuni menite sa lege lantul celor din Bucegi si din lumea larga.
In prima parte a intalnirii la care au participat si doi reprezentanti ai Asociatiei Constantin Brancusi sositi de la Paris, am aflat cum se leaga in diferite zone ale lumii initiativele trairii sentimentului de apartenenta la un spatiu si o cultura, avand, purtand in inimi o limba strabuna, comuna noua. >>>

Emilia Ţuţuianu – Scriitorul canadian de origine română Adrian Erbiceanu

Adrian ErbiceanuScriitorul Adrian Erbiceanu, un colaborator de marcă al revistei romaşcane Melidonium, va lansa luni, 27 mai 2013, volumul Tinereţe fără bătrâneţe la Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi probabil la sfârşitul lunii şi la Suceava.
Adrian Erbiceanu a vizitat de câteva ori oraşul Roman, locurile unde a trăit o frumoasă copilărie: „Am coborât din tren, în gara oraşului Roman, cu o uşoară reţinere. O senzaţie de cunoscut, ca o umbră trecută prin sita vremii, îmi dirija paşii. Trecuseră ceva mai mult treizeci de ani de când, într-o vară fierbinte, părăsisem oraşul. Am luat-o încet pe strada care se deschidea în spatele gării. Casele, multe dintre ele încă pe vechile lor fundaţii, păreau că sprijină timpul… Între toamna anului ’41 şi vara anului ’47 locuisem la bunici, pe o strada care, dacă îmi aduc bine aminte, se numea Mavrichi. Acum, pe picior de plecare spre alte tărâmuri, fără a şti dacă există drum de întoarcere, doream să revăd, măcar pentru o singură dată, locurile pe unde copilărisem….” >>>

Academia Româno-Americană în spațiul științific internațional – Interviu cu Prof. Univ. Dr. Ing. Ion Paraschivoiu

Una dintre instituțiile cu întindere internațională dar cu  relaționare românească, este şi ARA, Academia Româno-Americană, cu o vechime  pe care o putem numi deja istorie, 35 de  ani   de activitate desfășurată  pe  două continente. În această perioadă, ARA şi-a propus  o reînnoire a  proiectelor dar şi  cooptarea de nume noi, în special tineri de valoare.  ARA a pornit   inițial doar cu specialiști de înaltă clasă, universitari din domeniul politehnic,  ajungând acum să aibă şi o secție de artă. 
Acest proces de reînnoire, de extindere,  merită  consemnat,  făcând   mai cunoscut  astfel   profilul   acestei  instituții  academice internaționale. 
In aceasta idee, l-am contactat pe  Președintele ARA, prof. univ. dr  Ion Paraschivoiu  din Montreal, Canada. >>>

Nichita Tomescu-Reprezentant juridic al Canadei la ONU, avocat al mafioţilor şi poet al Bărăganului

Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai straşnice momente din viaţa lui din exil, nu-şi revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viaţa lui este un adevărat roman şi iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate! Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant şi jovial, ştia într-un mod aparte să îţi stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea şi să-i descreţească fruntea, presărând cu abilitate câte-o glumiţă aleasă cu grijă, astfel încât timpul petrecut în prezenţa lui să ţi se pară mereu prea scurt. Aşa s-a întâmplat şi atunci când mi-a vorbit despre Nichita Tomescu, un personaj interesant, care a avut rolul lui bine determinat în viaţa lui Dumitru Sinu. >>>

Adrian Erbiceanu- Printre silabe

Am avut o zi bună când am primit vestea că pe 21 aprilie 2012, la Montreal a fost lansat volumul de poezii „Printre silabe” (Editura Singur, Târgovişte, 2012), semnat de poetul Adrian Erbiceanu – cunoscut în lumea scriitorilor canadieni nu numai ca poet, ci şi ca preşedinte şi cofondator al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (ASLRQ) şi ca director al Editurii de limbă română din capitala provinciei. Volumul a inaugurat colecţia celor 50 de volume de versuri cu rimă, din cadrul Proiectului „Întoarcerea poetului risipitor”, sub îndrumarea şi îngrijirea Editurii Singur din Târgovişte. M-a bucurat reîntalnirea  cu  poeziile sale fiindcă ele au puterea să lumineze o zonă sensibilă din câmpul trăirilor frumoase, poezii care  încântă prin dulcele şi nemuritorul stil clasic. >>>

Octavian CURPAŞ: Exilul românesc la mijloc de secol XX – „Paşoptişti” români în Franţa, Canada şi Statele Unite.

CAPITOLUL VII- VASILE ŢÂRA: Dragostea de carte te duce la Sorbona

   Cutreierând cu nea Mitică printre amintiri, trăieşti alături de Domnia Sa fiecare întâmplare cu oameni de toate categoriile şi din diverse locuri; reuşeşte să-ţi trezească un viu interes şi energia-ţi creşte datorită adrenalinei. Toate amintirile sunt redate cu fidelitate şi cu atâta dragoste de oameni, încât te transpune întotdeauna, cu uşurinţă, în miezul întâmplărilor. >>>

Octavian CURPAŞ: Exilul românesc la mijloc de secol XX – „Paşoptişti” români în Franţa, Canada şi Statele Unite.

CAPITOLUL V- Când dragostea la prima vedere durează o viaţă de om

„Dragostea este misterul între doi oameni, nu asemănarea dintre ei”, a spus cândva John Fowels, un celebru scriitor. Este un lucru ştiut că orice căsnicie, ca să dureze, trebuie să aibă la temelie iubirea. Aceasta este pecetea ce ţine laolaltă, cu adevărat, două inimi şi din ea izvorăsc propăşirea şi împlinirea celor uniţi în taina căsătoriei. O căsătorie din dragoste a fost şi cea dintre nea Mitică şi Nicole, soţia sa. Cu toate că lucrurile s-au petrecut cu mai bine de 40 de ani în urmă, amintirile lor sunt încă vii. Să ne întoarcem deci, în timp şi să le aflăm povestea. >>>

Vavila Popovici- Cabotinul şi mârlanul

„Dã-mi, Doamne, ce n-am gândit, sã mã mir ce m-a gãsit!” – proverb românesc

Mi-am amintit de titlul unei cãrti citite în copilãrie – adolescentã, care mi-a suscitat interesul. N-am retinut autorul, dar am retinut titlul: Cabotini si cabotine. Era scrisã pe la începutul secolului trecut, dovadã a existentei cabotinajului pe atunci, rãspândit la francezi în special, de unde a si provenit denumirea, spun unii. O gãsisem într-o librãrie si întrebând librarul ce înseamnã cabotin si despre ce este vorba în carte, acesta s-a eschivat sã-mi rãspundã si asa cum sunt bãrbatii, mi-a rãspuns cu o glumã: „Copilã, nici în farmacii farmacistul nu cunoaste denumirilor tuturor medicamentelor”. Ajunsã acasã, ca orice copil cuminte si interesat, am >>>