Gheorghe Pârlea – Un clinchet de dor din dreapta Prutului, ca răspuns la „dangătul de dor” al poetului basarabean Ionel Căpiţă

IONEL CAPITAÎntâmplarea de a-l cunoaşte pe universitarul Vasile Şoimaru de la Chişinău, am mai spus-o (puţin altfel), a fost pentru mine ca o ieşire a primitivului din hruba evului său eminamente rudimentar. Desigur, comparaţia nu vizează progresul tehnic, căci nici satul în care trăiesc nu a rămas închistat în „civilizaţia” epocii de piatră, nici eu, locuitorul său, dascăl al şcolii primare timp de 34 de ani până la întâlnirea cu intelectualul chişinăuian, n-am trăit cu mentalitatea omului de Cro-Magnon. Comparaţia mea – ce-i drept, o hiperbolă – vizează decorul meu lăuntric, transformarea interioară. Căci asta ar însemna contactul meu cu omul de carte Vasile Şoimaru, implicit cu faptele sale culturale care m-au atins – cunoscându-le (parte din ele) şi în unele chiar implicându-mă. Iar folosul meu cultural-spiritual a căpătat plusvaloare prin contactul intermediat de acest energic militant pentru românism cu alţi intelectuali din nobila sa stirpe, direct sau indirect, prin operele lor artistice şi/sau publicistice, dedicate cu precădere resuscitării conştiinţei naţionale, stare de spirit aflată în gravă suferinţă pe ambele maluri ale Prutului. >>>

Sărbătoarea Războienilor

Română: Mănăstirea Războieni, Neamț County, Ro...

Mâine 27 iulie se va da startul celei mai mari şi mai vechi manifestări din istoria locală, „Sărbătoarea Războienilor”. Locul ales, nici nu se putea altul mai nimerit!, este cel din preajma  impunătorului  monument din parcul comunal,  ridicat de  ofiţerii Regimentului “15 Războieni” în memoria ostaşilor căzuţi în lupta de la Valea Albă,  în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Monumentul este opera sculptorului alsacian Visenberger şi a fost inaugurat  la 27 octombrie 1879. La data de 29 august 1903 a avut loc prima ediţie a manifestării „Sărbătorii Războienilor”, organizată la iniţiativa lui Spiru C. Haret – ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice de atunci. >>>

Ionel Necula: Prezenţe tecucene într-o revistă bârlădeană

Pentru tecuceni, pentru cei animaţi de intenţii spirituale, anul 1925 n-a fost prea generos din punct de vedere publicistic. Revistele Tudor Pamfile şi Gândul îşi începuseră apariţia în 1923, după o efemeră licărire peste arealul spiritului tecucean, iar cele două publicaţii nou-apărute în 1925 – Muguri şi Opoziţia unită n-au reuşit să coaguleze intelectualitatea oraşului într-o mişcare culturală  decomplexată şi sporitoare. Viaţa de provincie se târşia anodin,  leşietic şi doar câte-o conferinţă publică ocazională mai ventila, din când în când, aerul stătut şi placid de provincie uitată de Dumnezeu. >>>