Răzvan Ducan – „România moluscă” de Mircea Chelaru

Doru Dinu Glăvan- preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, general de armată (r) Mircea Chelaru şi Răzvan Ducan (Tg. Mureş, iunie 2013)

După citirea cărţii domnului general în rezervă, dr. Mircea Chelaru, fost Comandant Corp Armată, fost Şef al Statului Major General, am căutat, pentru început, prezenţa conţinutului în titlu, cuvântul moluscă, atribut atribuit României de azi, ca şi României recente, însemnând „încrengătură de animale nevertebrate, cu corpul moale, lipsit de schelet intern…”. La o primă vedere titlul pare unul nepotrivit, ca să nu zic jignitor, privind starea ţării, însă “la a doua vedere”, ce implică (a implicat) citirea şi analizarea “pe text”, cu argumentele aduse de autor, nu mai este unul hazardat, ci unul îngrijorător de lucid, înspăimântător de realist.
Cartea gândită sub forma a 12 discursuri (12 fiind un număr de echilibru, cu multe semnificaţii religioase şi nereligioase: 12 apostoli, 12 triburi ale poporului lui Israel; la vârsta de 12 ani Iisus a mers la Templu; 12 luni ale anului, etc.) este, după cum spune autorul, în prefaţa ei “mai degrabă o radiografie diagnostic cu toate că are multe dintr-o reţetă de tratament”, care nu încearcă numai să constate, ci să şi explice “de ce s-a ajuns aici”, şi “pentru a-i trezi pe unii din somnolenţa raţiunii…”, în speranţa dislocării inerţiei idioate “a unei aşteptări falimentare”.
Încă de la început autorul se autoidentifică cu poporul român, de la cel “depozitar şi practicantul unor valori de excepţie” la cel care “nu este scutit de defecte majore, de judecăţi în eroare şi comportamente pline de cusur”, etc. Tocmai de aceea expresia “această Românie căreia îi aparţin” este pentru Mircea Chelaru similară coşbucienelor versuri, de a fi “suflet în sufletul neamului”său. De aici grija ca discursul său să fiu unul al atenţiei sporite, al analizelor obiective, dincolo de aprenta subiectivă, al grijii de a nu violenta prin atitudine şi verb ceea ce a slujit “o viaţă întreagă”, prin haina de militară, adică România profundă, dincolo de cosmetizări şi contorsionări, mai mult sau mai puţin voite.
Titlurile propriu-zise ale discursurilor (dincolo de numerotarea lor, ca un antet, de la “Întâiul discurs” până la “Al doisprăzecelea discurs”) sunt tot atâtea laitmotive, în juror cărora, şi în numele cărora, Mircea Chelaru, adună, sortează şi analizează tematic, “starea naţiunii”.
Peste tot în aceste discursuri, deliberat, ca pentru aprofundare, pentru anumite cuvinte cheie sau fraze, autorul foloseşte aldine, “tuşe groase” ce au menirea de a reliefa pilonii reprezentativi în susţinerea ideilor şi judecăţilor.

Efectul „Punţilor de Lumină” asupra culturii şi presei

Cotidianul CUVÂNTUL LIBER, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), Despărţământul Judeţean Mureş al Astrei, Revista „Vatra Veche” au organizat, în zilele de 27 şi 28 decembrie 2013, ediţia a IV-a a colocviilor Punți de Lumină – „Cuvântul liber”. O viziune inedită asupra unei lumi care este una a complementarităţilor necesare, multinaţionale, nicidecum a unor foste cetăţi imperiale, apărate de săbii medievale…
În sala „Tonitza”, a hotelului Continental, din Târgu-Mureş, invitaţii la colocviul menţionat au avut parte de ore succesive de reflecţie la condiţia umană, de ieri şi de azi, dar mai ales la cea naţională, din prezent şi de mâine.
Doamna de Fier a reuniunii, energica publicistă Mariana Cristescu, a reuşit transformarea unui eveniment aparent previzibil, într-unul în care s-a ales bobul de neghină, iluzia de certitudine, convingerea fermă de palida afirmare a unor convingeri puerile, fără viitor.

Foto: Pe primul rând, de la stânga la dreapta: Roxana Chelaru (soţia generalului Chelaru), Denisa Popovici (liderul Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR) şi Maria Gheorghiu.

Mariana Cristescu: „Destine contemporane. Generalul Mircea Chelaru”

„Destine contemporane. Generalul Mircea Chelaru”(*), volumul îngrijit şi coordonat de Mariana Cristescu, reprezintă o culegere de articole atent selectate de ochiul şi spiritul critic al distinsei doamne a literelor mureşene.
Articolele cuprinse în volum aparţin unor gazetari de o factură aparte – Ion Petrescu, Corneliu Vlad sau Mariana Cristescu -, oameni profund legaţi de realităţile spaţiului căruia îi aparţin prin naştere şi simţire, şi care, prin curajul civic, calitatea şi claritatea ideilor exprimate, dar şi prin inteligenţa şi profunzimea scrisului lor, au intrat demult în conştiinţa publică românească.
Toate aceste calităţi, dovedite şi probate în timp de cei cărora le aparţin articolele cuprinse în volum, reprezintă în acelaşi timp şi o garanţie peremptorie a seriozităţii demersului lor gazetăresc, dar şi a bunelor intenţii de care sunt animaţi vizavi de personalitatea generalului Mircea Chelaru.

Ion Drăgan – Punţi de lumină într-un veac cu noapte mare: eveniment cultural la Târgu-Mureş

21 iunie 2013. Zi senină, luminoasă, fără nori, la Târgu-Mureş! Zi excesiv de călduroasă, dar plăcută, totuşi, faţă de vestul, estul şi mai ales sudul ţării, unde a fost… ”topenie”!
În această (cea mai) luminoasă zi din an, zi de apogeu al luminii, români din estul, din vestul, din sudul ţării, iubitori, preţuitori ai luminii răspândite de cultură, veniră în mijloc de ţară, în frumosul oraş transilvan, să omagieze valori ale neamului românesc aflate dincolo sau dincoace de hotarele ţării, dincoace sau dincolo de hotarele vieţii, şi, de asemenea, să omagieze valoarea absolută a Limbii Române, a Culturii Române, a Naţiunii Române, „domnul cel de nemurirea noastră”, Mihai Eminescu!

Mariana Cristescu – „Am fost ş-om fi!”

Era 21 decembrie 2012, Solstiţiul de iarnă – ziua mult trâmbiţatei Apocalipse, frig de crăpau pietrele şi un gheţuş afară mai ceva decât în picturile lui Pieter Bruegel cel Bătrân. Într-una din sălile Cinematografului târgumureşean „Arta”, Rac încăpăţânat (cu ascendent în Leu), sperasem să adun cât mai mulţi târgumureşeni, prieteni şi cititori fideli ai ziarului nostru, în jurul unui proiect debutând odată cu… zodia Luminii: Colocviile „Cuvântul liber” – „Punţi de lumină”. Organizat sub egida Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, a revistei „Vatra Veche” şi a ziarului „Cuvântul liber”, cu participarea excepţională a scriitorului şi jurnalistului Miron Manega, venit tocmai din Capitală, cu oameni frumoşi, cultivaţi şi inteligenţi lângă mine – scriitorii Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuţ, ing. Mircea Morariu, cu Sorina Bloj şi Angela Şiu (de la Reghin), cu minunatul părinte Nicolae Gheorghe Şincan, cu o corală a Tineretului Ortodox  şi câţiva prieteni de calibru în sală -, în pofida celor care, prin „ilustra” lor absenţă, sperau, probabil, ca atât eu, cât şi proiectul meu „să ne frângem gâtul”, manifestarea a fost un succes.

Mariana Cristescu – Nicolae Balint, între Marele urs şi Marele licurici

Întâmplarea face – deşi eu cred că nimic nu este întâmplător – că pe colegul Nicolae Balint l-am „descoperit” cu adevărat, cu ani în urmă, nu atât în urma materialelor publicate în presa locală, ci parvenindu-mi – cred că datorită lui Nicolae Băciuţ – cartea „Zece ani de teroare – Procuratura Militară Principală Mureş (1954-1964)” şi primul volum din „Oameni, fapte, atitudini”, pe care, la vremea respectivă, le-am semnalat cu bucurie, prezentându-le în paginile „Cuvântului liber”.
Nicolae Balint este militar de carieră şi profesor de istorie, la catedră, fiindcă aşa a fost să fie. Doar el ştie dacă „tot răul a fost spre bine”, eu nu pot decât să spun, cu mâna pe inimă, că jurnalistica mureşeană are în Nicolae Balint unul dintre cei mai puternici reprezentanţi ai ei, intelectualul bine informat fiind „purtătorul” unui spirit elevat, al unei inteligenţe ieşite din tipare şi, mai ales, al unui bun-simţ excepţional –, calitate pe cale de dispariţie în zilele noastre în mai toate domeniile de activitate.

Mircea Chelaru şi ,,România moluscă” la Roman

Miercuri, 6 martie, la Cercul Militar din Roman va avea loc lansarea cărţii,  România moluscă, autor general(r) Mircea Chelaru.
Iubitorii de carte sunt aşteptati sa ia parte la eveniment, incepand cu ora 17:00 .
Mircea Chelaru (3 iulie 1949, Rediu, judetul Iasi) este doctor în ştiinţe militare şi a absolvit, pe lângă Şcoala Superioară de Ofiţeri şi Academia Militară din România, Colegiul de Studii Strategice şi Economice de Apărare din cadrul Centrului European pentru Studii de

Mariana Cristescu – O nouă descoperire senzaţională, in timpul excavaţiilor de la Turdaş! Inscrisuri dacice pe un trovant!

Mircea Chelaru: „Pietrele dacilor au început să vorbească din nou”

 Da! am fost acolo! Vă trimit în premieră absolută ceea ce am văzut la Turdaş (n.n. – luni, 24 septembrie 2012), pe traseul excavaţiilor autostrăzii. Am fost cu prof. Victor Crăciun şi senatorul Avram Crăciun, alăturat fotografului Virgil Jireghie, de la Arad. 

Priviţi înscrisurile şi comparaţi-le cu cele de la Tărtăria şi Oţelenii de Iaşi! Sau chiar cele de pe inelul de aur de la Ezerovo. Este numitorul comun al existenţei noastre inteligente de peste 20 de mii de ani. Constatările sunt numeroase, dar vom dezvolta public subiectul. 

Mariana Cristescu – O carte şi un autor „despre care nu se va vorbi” ?

De la bun început, precizez că rândurile următoare nu sunt o cronică, ci un simplu semnal de carte. De carte excepţională!
Nu foarte recent, dar nici foarte demult, a văzut lumina tiparului, la Editura Semne, sub auspiciile Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (preşedinte prof.dr.Victor Crăciun, care semnează şi Postfaţa), volumul „România moluscă” – Douăsprezece discursuri publice despre starea naţiunii, autor fiind generalul (r) Mircea Chelaru, una dintre cele mai interesante şi controversate personalităţi ale prezentului.
Într-o lume a totalei degringolade a societăţii româneşti, a convenienţelor ipocrite dictate de interese mercantile şi/sau politice, a alunecării individului sub pragul acceptat al condiţiei bipedei sensibile şi la altceva decât la clinchetul

Unirea Basarabiei cu România – Act întemeietor pentru ordinea Europei

După cum vă anunţam în numărul de ieri al ziarului nostru, luni, 20 august, în capitala Moldovei de dincolo de Prut, la Chişinău, în sala „Begonia” a Hotelului Leogrand, s-a desfăşurat o conferinţă-dezbatere cu titlul „Reunirea celor două state germane – model pentru reunificarea celor două state româneşti”. Evenimentul, prilejuit de vizita la Chişinău a cancelarului german Angela Merkel, aşteptată în 22 august, a fost organizat de Centrul Român de Studii şi Strategii, Asociaţia „George Marshall”-Republica Moldova şi Centrul European pentru Studii Etnice al Academiei Române, în parteneriat cu Platforma Civică „Acţiunea 2012”, condusă de preşedintele PNL, Vitalia Pavlicenco. În acest cadru au fost prezentate rezultatele unui sondaj de opinie efectuat în România, potrivit căruia, 85% din intervievaţi consideră că „Basarabia este pământ românesc”-transmite Moldpres. Istorici, jurnalişti şi politicieni din Republica Moldova şi România au discutat luni, la Chişinău, despre posibilitatea aplicării modelului german pentru eventuala unire dintre cele două state. De pe blogul Vitaliei Pavlicenco aflăm opinia deputatului liberal Valeriu Saharneanu: „Republica Moldova este ultima consecinţă a Pactului Ribbentrop-Molotov şi trebuie să muncim ca această consecinţă să fie lichidată”. Desigur, afirmaţia acestuia este limitativă, după cum constată şi un