Haiducul Bujor, de la tradiție la istorie

Pe Valea Muntelui (valea Bistriței), Banda lui Bujor este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Sărbătorile de Iarnă. Dincolo de traditie, haiducul chiar a existat în realitate, iar despre el au scris Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Radu Rosetti, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Asachi, N.D. Popescu etc.

Pe Valea Muntelui, la trecerea dintre ani îsi face simtită prezenta Banda lui Bujor, un joc ce tine de dramaturgia folclorică. Gratie preocupării istoricului Daniel Dieaconu, de o bună bucată de timp „capitala“ desfăsurării de forte pe această temă o constituie localitatea Grinties, locul în care obiceiul a fost redat prezentului în toată splendoarea frumusetii sale. Actorii sînt oameni ai locului, cu vîrsta între 20 si 70 de ani, iar prezenta în peisajul traditiilor locale si-o fac înainte de Anul Nou, cu o săptămînă, părăsind scena, după Bobotează, o dată cu încheierea Sărbătorilor de Iarnă. Monitorului nu i-a scăpat nici un moment mai important legat de evolutia Bandei lui Bujor pe Valea Muntelui. În 2009 deschiderea subiectului de presă suna cam asa: „Banda haiducilor Bujor si Codreanu a căzut pradă poterei la poalele Masivului Măgura, din Muntii Bistritei. Înfruntarea dintre părti s-a desfăsurat pe un tăpsan din vecinătatea cheilor pîrîului Bradu, finalizîndu-se cu eliberarea haiducilor din… «lipsă de probe»“. Cu un an în urmă, martori fiind la iesirea trupei din „scenă“ aveam s-o consemnăm astfel: „Peste Grinties, o dată cu trecerea de Bobotează prin cele două biserici a haiducilor Bujor si Codreanu, s-a încheiat ceea ce a reprezentat în zonă traditia locală de Sărbători. Pentru un an cornul haiducesc a amutit, straiul vechi drept recuzită actoricească a fost pus în cui, iar actorii de cîteva zile au revenit la statutul de oameni ai satului. Gîndurile lor se vor îndrepta spre cele treburi de rînd“. Gîndurile lor, pentru că ale mentorului lor, profesorul Dieaconu, n-au fost deloc cuminti, istoricul scotocind mereu arhivele în căutare de adevăr. La ce concluzii a ajuns vom vedea în cele ce urmează. >>>

Reclame

Iaşi-Cernăuţi-Edineţ – „Românii din afara graniţelor ţării. Iași-Cernăuți: legături istorice”

Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi al Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA, în colaborare cu Universitatea „Al.I. Cuza” Iași, Academia Română, Filiala Iași, Centrul bucovinean de artă pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale românești CernăuțiSocietatea Culturală „Mihai Eminescu” Cernăuți, Cercul ASTRA „Gh. Asachi” Herța, Primăria Orașului Edineț, Despărțământul ASTRA „Pan Halippa” Edineț și Asociația culturală „Parcova-Nova”organizează, în perioada 07-11 noiembrie 2012, la IaşiCernăuți și Edineț, ediţia a XIV-a a Simpozionului internaţional „Românii din afara graniţelor ţării. Iași-Cernăuți: legături istorice”, la care și-au anunțat prezența peste 40 de specialiști din România, Republica Moldova și Ucraina. >>>

Mariana Cristescu – „România, nu uita: Basarabia e a ta!”

„România, nu uita: Basarabia e a ta!”;  „Chişinău şi Bucureşti – două inimi româneşti”; „Basarabia – pământ românesc!”; „Acelaşi sânge, aceeaşi ţară,/ Români am fost cu toţi, odinioară”; „Basarabia e România!”; Trăiască, trăiască, trăiască Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”. 3.000 de glasuri tinere basarabene au înălţat către cerul Capitalei româneşti aceste chemări.

Duminică, 21 octombrie 2012, s-a scris o nouă pagină de istorie. Din păcate, ostentativ, nebăgată în seamă. Poate doar aparent??? Din laşitate mioritică?

Poate doar din prudenţă, ca să nu provocăm un conflict diplomatic, fiindcă iată ce relata Radio Europa Liberă în aceeaşi zi de duminică, 21 octombrie:Unioniştii moldoveni au organizat un marş la Bucureşti. Câteva sute (n.n. – !?!) de persoane purtând steaguri tricolore au scandat în faţa clădirii guvernului României, în Piaţa Victoriei, lozinci ca: «Basarabia, pământ românesc» şi «România, nu uita, Basarabia e a ta!». Demonstraţia a avut loc din iniţiativa Platformei Civice «Acţunea 2012», aceeaşi care a organizat marşuri unioniste în principalele oraşe moldoveneşti, inclusiv la Chişinău şi Bălţi. În urma acelor demonstraţii, formaţiunile moldoveneşti de stânga au introdus în parlament proiecte de legislaţie care ar scoate în afara legii chemările la desfiinţarea statului moldovean prin unirea cu România.” >>>

Camelia Corban – Pagini de Letopiseț romașcan

Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.” Miron Costin – De neamul Moldovenilor >>>

Moldova e România

Astăzi, în anul de graţie 2012, afirmaţia Moldova e România, este o realitate şi nu o simplă lozincă. Şi nu oricum, ci în perfectă conformitate cu dreptul internaţional. Acesta este un fapt care rezultă din câteva observaţii simple pe care le voi expune în cele ce urmează.

Nu mă voi opri astăzi asupra faptului că Moldova (românească) a avut întotdeauna ponderea cea mai mare din punct de vedere teritorial, demografic, administrativ, politic şi cultural. Să examinăm chestiunea din punct de vedere juridic. >>>

Cuvânt moldovenesc: Cine-s moldovenii? (Chișinău, mai 1913)

Cuvânt moldovenesc. Revistâ de literaturâ și științâ practicâ. Numărul 1. Mai 1913

„Cine-s moldovenii? (din istoria neamului)

Eu cred, că mulți cetitori s-or mira, cetind întrebarea aceasta. Dar să nu vă mirați, oameni buni! Eu sânt bine încredințat, câ chiar din acei moldoveni, care știu carte bine și au învățăturâ mai mare, sânt foarte puțâni, care sâ poatâ răspunde la întrebarea aceasta, adecâ, cine-s moldovenii? Puțâni dintr-înșii știu, din ce neam să trag, cine au fost strămoșii lor, prin ce împrejurări a trecut neamul lor, de a ajuns la starea de astâz. >>>

Mihai Eminescu

Am ţinut să urmărim cu luare aminte manifestaţiunile de pietate ce au [fost] puse pe ici pe colo la cale cu ocaziunea împlinirii celor dintîi douăzeci de ani de la moartea lui Mihai Eminescu  şi am făcut-o aceasta pentru că manifestaţiunile de felul acesta sunt iviri simptomatice, din care se pot trage concluziuni în ceea ce priveşte felul de a gîndi al oamenilor. >>>