Veronica Balaj – Interviu cu editor Emilia Ţuţuianu

Veronica BalajÎn contextul actual, când se  intersectează atâtea  informaţii în domeniul cultural şi când  totul se află cu repeziciune, ar fi o pierdere dacă accentele culturale dintr-o zonă sau alta a ţării nu ar intra în atenţie, nu ar fi parte din imaginea întreagă a efervescentei culturale naţionale. Orice  act cultural este un adaos, un câştig adus spiritualității  unei regiuni. O emblemă care se  diversifică  mereu prin valorile create de persoanele interesate de acest palier al existenţei. O individualizare spirituală, cu marca fiecărei culturi regionale este absolut necesară tocmai acum, mai mult ca oricând, când se poate vorbi de un amalgam cultural. Cum să ne individualizam? Cum să  marcam ceea ce ne caracterizează şi ne preocupă,  decât  prin  intervenții diferite, prin acţiuni  variate, susţinute cu şi din dăruire?

Emilia Tutuianu

     Acest  lucru îl exersează de ani buni şi dna. Emilia Țuțuianu din Roman care conduce Editura Muşatinia. În  discuţia care urmează vom înțelege  că mai există oameni pasionaţi, care nu-şi precupețesc  forţele  întru propagarea  unor idei  sau în interconectarea de valori culturale.

 Veronica Balaj: Doamnă Emilia Ţu­ţuianu, cum v-a venit ideea acestei edituri pe care cu dăruire o conduceţi şi în ce împrejurări aţi pus bazele ei. De ce Editura Muşatinia? >>>

Reclame

Un ilustru muzician născut la Roman: Mihail Jora

Mihail_JoraAzi se împlinesc 42 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihail Jora. Născut la 18 august 1891, la Roman (10.05.1971, Bucureşti), compozitorul, dirijorul, academicianul Mihail Jora a studiat la Conservatorul din Iaşi (1909-1911), Facultatea de Drept, Iaşi (1909-1912), Conservatorul din Leipzig (1912-1914). A îndeplinit diferite funcţii: director muzical (Radiodifuziunea Română, 1928-1962), rector al Conservatorului (Bucureşti, 1941-1947), dirijor, pianist, consilier artistic al Filarmonicii şi al Operei Române (Bucureşti, 1931-1945). A fost unul din membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru al Institutului Max Reger din Bonn (1948) etc. Mihail Jora a fost creatorul liedului şi al baletului românesc contemporan (“La piata”, “Curtea Veche”, “Întoarcerea din adâncuri”, Hanul Dulcinea”). A studiat în Leipzig cu Max Reger şi Robert Teichmuller. Talentul sau, >>>

Ovidiu Trifan – Dumitru D. Botez, orfeul muşatin

              Profesorul şi arheologul romaşcan Ioan Teştiban spunea cândva că Romanul de odinioară tace, acoperit de o brazdă groasă de pământ[1]. În timp, prin strădania unor harnici iscoditori ai arhivelor, o parte din această „brazdă groasă” a fost ridicată, fapt care a permis, într-o mare măsură,  reconstituirea cărţii de identitate culturală a oraşului. În ea sunt înscrise nume de referinţă atât pentru spiritualitatea noastră naţională cât şi pentru cea universală. Aceste nume sunt cunoscute – din fericire pentru noi, romaşcanii – in orbi dar – din păcate, tot pentru noi – mai puţin in urbi, confirmându-se, încă o dată, zicerea de la Luca citire că nimeni nu-i profet în ţara lui. Luna aceasta, la 10 martie, s-au împlinit 118 ani de la naşterea unuia dintre ,,profeţii” romaşcani şi care, ca orice ,,profet” este puţin cunoscut astăzi în ,,ţara lui”, adică în Roman, dar comemorat şi omagiat la Bucureşti. Ne referim la dirijorul, profesorul şi compozitorul Dumitru D. Botez. >>>

Primul masterclass de instrumente vechi orientale din România

După seria de concerte de muzică orientală şi muzică veche românească organizate anul trecut de Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie „Anton Pann” împreună cu Institutul Cultural Român în cadrul programului Când Bizanţul eram noi, un nou proiect, de data aceasta educaţional, a adus în prim plan muzica de curte din Ţările Române. După ce au explorat un sector al istoriei muzicii româneşti practic absent din tratatele conservatoarelor şi au adus dovada sonoră a ancorării culturii noastre în spaţiul oriental, echipa lui Cosntantin Răileanu propune acum formarea tinerilor muzicieni în acest tip de muzică şi implicit în folosirea instrumentelor specifice. >>>

Expoziția anuală de pictură, grafica și sculptură la Muzeul de Artă din Roman

muzeu11Anul 2012 a fost un an rodnic, din punct de vedere expozițional. Sculptorul romașcan Florin Mircea Zaharescu, care ne-a dăruit bustul  lui Sergiu Celibidache, a realizat și bustul muzicianului Mihail Jora. În 2013 va fi prima ediție a Salonului de primăvară, o manifestare dedicată artiștilor romașcani, profesioniști și amatori.

 Muzeul de Artă din Roman a încheiat anul 2012 cu plus, sub aspectul programelor expoziționale. Muzeografa Mihaela Ciobanu, responsabila Muzeului de Artă, spune că instituția de cultură se poate lăuda cu o bună vizibilitate, dată fiind varietatea activităților desfășurate în cursul anului 2012 – expoziția de bază, expozițiile temporare de pictură și sculptură, lansări de carte, întâlniri cu oameni de cultură. >>>

Secretele din spatele statuilor romaşcane

Sculptorul Florin Zaharescu este autorul unor statui simbol pentru orașul Roman. Roman Mușat ar fi trebuit să aibă alături un cal, dar acesta a fost “suprimat” din rațiuni financiare. Autorul bustului lui Sergiu Celibidache a început să lucreze inspirat fiind de muzica maestrului.

>>>

Sergiu Celibidache s-a întors acasă

În ziua împlinirii a o sută de ani de la nașterea muzicianului romașcan Sergiu Celibidache, fiul său, Serge Ioan Celibidache, a fost prezent la un eveniment emoționant desfășurat la Roman: un bust al compozitorului Sergiu Celibidache a fost dezvelit joi, în piața ce îi poartă numele. “Am avut privilegiul de a fi alături de tatăl meu timp de 28 de ani. Acum, el s-a întors acasă“, a spus, vădit emoționat, fiul compozitorului. UNESCO a declarat anul 2012 “Anul Celibidache”, iar Google l-a omagiat joi pe compozitorul romașcan printr-un logo special.

>>>

41 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui compozitor şi dirijor român, romaşcanul Mihail Jora

Mihail Jora – compozitor emblematic pentru creatia corala româneasca 

Compozitorul, dirijorul şi pianistul român Mihail Jora a compus balete, simfonii, lucrări orchestrale, lieduri, lucrări muzicale de cameră, muzică corală şi vocală, multe dintre acestea fiind inspirate de tradiţia naţională, cum ar fi lucrarea simfonică „Privelişti moldoveneşti“ (1924) sau cele trei lucrări de muzică corală – „Moşul“, „Slutul“ şi „Toaca“ (1924).

 Mihail Jora s-a născut la 2 august 1891 în Roman (se stinge din viaţă la 10 mai 1971). Şi-a început studiile muzicale la Conservatorul din Iaşi, unde a urmat teoria si solfegiul cu Sofia Teodoreanu, între anii 1901-1911. Se perfectioneaza apoi la Leipzig(1912-1914), având ca profesori pe Stephan Krehl (armonie) si Max Reger (compozitie). Izbucnirea primului razboi mondial, la care Mihail Jora a participat luptând pe front, la silit sa-si întrerupa studiile, pe care le va termina în 1919-1920, la Paris, cu Florent Schmitt. Întorcându-se în tara, Mihail Jora va desfasura o bogata activitate ca pianist, dirijor de orchesctra si critic muzical. În 1928 Mihail Jora a fost numit director muzical al Societatii Române de Radiodifuziune, iar în anul 1929, professor de compozitie la Conservatorul din Bucuresti. >>>

Colegiului Naţional „Roman-Vodă” din Roman

Scurt istoric al Colegiului Naţional „Roman-Vodă”

La 30 septembrie 1872 îşi deschidea larg porţile o nouă instituţie de învăţământ, ce va fi un liceu model al Romanului şi al ţării. Înfiinţarea acestuia s-a datorat eforturilor locale căci, deşi Camera Legiuitoare votase întemeierea şcolii la 22 ianuarie 1869, ministerul a răspuns în mai multe rânduri nefavorabil cererilor locuitorilor oraşului, motivul invocat fiind acela al lipsei fondurilor. Costin Brăilescu – sufletul şcolii romaşcane – va întocmi un memoriu ce >>>