Inedit! 23 august 1944

b_300_472_16777215_0___images_stories_istorie_23.8.44Încet, dar sigur, adevărul iese la iveală. „Dumnezeu nu bate cu parul!”

Cu ani în urmă, un fost ofiţer a predat lui Nicolae Ceauşescu agenda lui Carol al II-lea – ţinută în secret decenii la rând – în paginile căreia Mareşalul Ion Antonescu şi-a consemnat impresiile fierbinţi ale orelor petrecute în camera-seif, unde fusese închis de regele Mihai. Preşedintele de atunci al României nu a distrus-o. A dat ordin să fie păstrată pentru posteritate. Prin amabilitatea regretatului profesor Gheorghe Buzatu a portalului Ziariştii online şi a revistei ART-EMIS, conţinutul însemnărilor Mareşalului au fost accesibile publicului larg. Astăzi, vă prezentăm un document inedit despre Marea Trădare Naţională de la 23 august 1944. Devin vizibile apucăturile de maidan şi ambiţiile nefaste ale unui rege infantil şi lipsit de demnitate. Vă reamintim că – excluzând longeviva relicvă regală, TOŢI ceilalţi participanţi şi/sau implicaţi în complotul de la 23 august 1944 au trecut în altă lume în împrejurări tragice, neclare, ori şi-au găsit sfârşitul în temniţele unde au fost trimişi şi schingiuiţi de către slugile alogene ale sovietelor. Redacţia mulţumeşte cercetătorului Mircea Vâlcu-Mehedinţi pentru punerea la dispoziţie a acestui text inedit – parţial reprodus după înregistrarea pe placă a ceea ce s-a întâmplat în ziua de 23 august 1944 în Salonul Galben de la Palatul Regal. Documentul va fi prezentat şi în volumul „Istoria comunismului din România. Origini. Activitate”, vol. I (în lucru) – al cărei autor este domnul Mircea Vâlcu-Mehedinţi. >>>

Reclame

Ion Măldărescu – Recuperarea demnităţii


Prof. dr. Gică Manole şi bustul Mareşalului Ion Antonescu din curtea casei sale

„Istoria va păstra pentru totdeauna numele Mareşalului Ion Antonescu în Panteonul Eroilor Neamului, ca pe un mare patriot, care şi-a dedicat viaţa cauzei poporului român.” [1] (General (r) jurist militar Ioan Dan)

„Specialist în dreptul penal […] generalul (r) magistrat Ioan Dan asigură chezăşia adevărului necontrafăcut conjunctural, conferindu-i dreptul de a fi un argument de primă mână în bătaia pentru restituirea, întru istorie, a uneia dintre personalităţile reprezentative ale neamului: Mareşalul Ion Antonescu.” [2] (General (r) Radu Theodoru) >>>

Mareşal Ion Antonescu: 23 august 1944 – La „Judecata istoriei”

English: Picture of Ion Antonescu, PD under Ro...

Sub titlul „Însemnări din celulă”, rândurile scrise de Mareşal sub imperiul cumplitelor realităţi ale zilei de 23 august 1944 trebuiesc cunoscute de întregul popor român şi de către toţi istoricii oneşti. Însemnările au fost scrise pe filele unei agende ce aparţinuse Regelui Carol al II-lea, găsită de către Mareşalul Ion Antonescu în încăperea-seif unde fusese închis.

După cum se poate constata, Textul Mareşalului Antonescu, semnat şi datat – 23 august 1944 – cu menţiunea „scris în celulă”, constituie un important document pentru clipa când „Trecutul va fi chemat la judecata dreaptă a Istoriei”. În ziua următoare (24 august 1944), urmare a bombardamentului aerian german asupra Palatului Regal din Bucureşti, ordonat de Adolf Hitler ca reacţie la arestarea Mareşalului, agenda s-a rătăcit, fiind descoperită de către căpitanul Gheorghe Teodorescu, din Corpul de Gardă al Palatului Regal. Ascunsă vreme de decenii, la 20 mai 1980, ofiţerul a prezentat agenda lui Nicolae Ceauşescu, solicitându-i să aprecieze „asupra valorii politice şi istorice”.  Acesta nu a distrus-o, ci a dispus să fie depusă la arhivă şi păstrată în siguranţă. (Ion Măldărescu) >>>

Maria Tănase- biografie

Maria Tănase (25 sept. 1913, București-22 iunie 1963, București)

S-a nascut la Bucuresti, în strada Livada cu Duzi din cartierul Caramidarii de Jos, pe 25 septembrie 1913. Era al treilea copil al Anei Munteanu, originara din comuna Carta (Fagaras) si al lui Ion Coanda Tanase, din satul oltenesc Mierea Bîrnicii, de pe valea Amaradiei.

Prima oara a cîntat în public în 1921, pe scena Caminului Cultural ‘Caramidarii de Jos’ din Calea Piscului, la serbarea de sfîrsit de an a Scolii primare nr. 11 Tabacari. >>>

23 August 1944 – O trădare naţională?

Despre actul de la 23 august 1944 din România, s-a scris foarte mult, dar s-au ascuns, cu destula abilitate, poporului român, unele adevaruri ale acestui act si implicatiile lui, în majoritate nefaste pentru România. S-a trecut cu vederea în mod deliberat situatia militara a României în primavara si vara anului 1944, nu s-a spus nimic poporului român despre marea tradare de la Iasi, din 20 august 1944, a comandantului Armatei a 4-a, general de Corp Armata Mihai Racovita, savârsita în strânsa legatura cu Casa Regala si cu Partidul Comunist; au fost prezentate în mod denaturat situatia militara a României de dinainte de 23 august 1944, precum si tratativele diplomatice ale guvernului Antonescu de la Cairo si Stockholm, initiate înca de la sfârsitul anului 1943, ca si despre rezultatele acestora. Nu s-a suflat o vorba despre manevrele cercurilor palatului de sabotare a acestor tratative si nu s-a spus pâna acum nimic despre conspiratia Casei Regale si a P.C.R. pentru arestarea lui Ion Antonescu si a guvernului sau s.a >>>

66 de ani de la asasinarea Mareşalului Ion Antonescu şi a celorlalţi trei martiri

„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi, şi vinovaţi suntem cu toţii: unii, pentru că am tăcut; alţii, pentru că am greşit, cu toţii, pentru că am suportat.” (General Ion Antonescu – Alba Iulia, 1 Decembrie 1940)

Poporul îl consideră pe Mareşal în rândul celor mai de seamă români, de oricând şi de orişiunde!

Biografia Mareşalului Antonescu, care nu poate şi n-are cum decade în hagiografie, se întemeiază pe realităţi indiscutabile, verificate şi susţinute numai pe temeiul unei multitudini de documente, multe cercetate de noi cu predilecţie în arhive şi biblioteci apoi valorificate, numeroase în premieră, judecate şi relatate de specialişti sau de participanţii la evenimente, unii interogaţi special de noi – Gh. Barbul, George I. Duca, Barbu Călinescu, Henriette şi Gh. Magherescu ş.a., ş.a. Nu este lipsit de interes să precizez că biografia este populată de cel puţin o mie de personaje, fiecare ocupându-şi natural locul în funcţie de rolul jucat în devenirea, desfăşurarea şi consecinţele faptelor examinate. >>>