Marina Glodici – Despre închinarea noastră

MarinaGlodici. Poeta din Baia-MareCând vorbim despre închinare, suntem tentaţi să ne referim strict la plecarea în faţa cuiva, sau a sta pe genunchi în faţa divinităţii sau a unui simbol. Închinarea oglindeşte chintesenţa sistemului de valori, a identităţii spirituale, existente sau nu, în vieţile noastre. Ea se poate vedea dacă este autentică prin alegerile noastre în viaţă. Şi spun asta deoarece această stare de recunoaştere a suveranităţii cuiva ori a unui lucru care primează în viaţa noastră se poate observa prin deciziile noastre.
Cel mai revelator exemplu este cel al Domnului Isus. Aflat după patruzeci de zile de post, Satan a venit sa-L ispitească. Mântuitorul era flamând şi secătuit de vlagă după zile şi nopţi de veghe în rugăciune. Cel rău i-a propus să i se închine lui că îi va da sub stăpânire toată lumea asta. Ştiţi ce i-a răspuns Domnul Isus? Iată ce: „Este scris: Domnului Dumnezeului tău să i te închini şi numai Lui să-l slujeşti”. Îmi amintesc de un episod din viaţa mea în care, fiind pe şomaj, chiar după revoluţie, a venit cineva la mine şi mi-a propus un post de director la firma lui şi contra acestui fapt să am o legătură “amoroasă” extraconjugală cu el. L-am întrebat dacă este creştin. Mi-a răspuns imediat că da şi că este însurat. Purta >>>

Reclame

Marina Glodici – Despre oameni, animale şi politică

GLODICI-Marina-wbCu ani în urmă, când am citit primul articol despre câinii comunitari, că ar reprezenta o problemă atât locală cât şi naţioală, trebuie să mărturisesc că m-a amuzat. Totografia şi articolul respectiv mi-au stârnit un zâmbet plin de uimire, considerând că e un subiect cât se poate de bun pentru distragerea atenţiei de la lucrurile de bază ale activităţii politicienilor. Însă acum, acesta a devenit unul serios, deoarece socitetatea civilă se fărâmiţează în grupuri de pro şi contra eutanasierii, vaccinării (să ne poată muşca liniştiţi cu acte în regulă) şi a altor lucruri propuse de mai ştiu eu cine să le facă câinilor pentru a nu mai umbla pe străzi şi a nu fi un pericol public. >>>

Marina Glodici – Suflet, gânduri, naştere din nou

MarinaGlodici. Poeta din Baia-MareIntreaga noastră viaţă fizică este marcată de cea a sufletului nostru (teologic intitulat „omul dinlăuntru”) care este format din: intelect, voinţă şi sentiment.
Nimic nu este mai important în acest context al vieţii interioare decât gândurile de la care pornesc toate cuvintele şi acţiunile intreprinse de fiecare individ. Lumea gândurilor este esenţială deoarece fiecare cum gândeşte aşa şi trăieşte, spuneau bătrânii noştri. În acest sens se înţelege, aşadar, că gândurile omului formează logica după care judecă şi ia decizii în viaţă. Acestea sunt influenţate de o sumedenie de factori externi şi interni. Vorbeam în materialele anterioare despre înnoirea minţii (naşterea din nou din punct de vedere spiritual), adică a gândurilor care schimbă logica, modul de a privi lucrurile redând omului o mentalitate, total diferită de aceea de dinainte. >>>

Marina Glodici: Căsătoria – un angajament pe viaţă

         GLODICI-Marina-wbCând vorbeam cu părinţii şi bunica mea despre ceea ce înseamnă căsătoria dintre un băiat şi o fată, îmi vorbeau cu o deosebită seriozitate, susţinând că acest pas este un angajament pentru toată viaţa. El comportă o mare responsabilitate şi are la bază dragostea şi încrederea dintre parteneri. Este o dedicare reciprocă pentru toată viaţa la bine şi la rău.

      Desigur că,,vor comenta unii, că vremurile s-au schimbat şi că nu mai e la modă să fi cinstit şi onest înaintea căsătoriei şi nici după. Că tinerii trebuie să stea în concubinaj prima dată şi să se cunoască. Ei bine, poţi mânca un sac de >>>

Marina Glodici – Iertarea care ne dă pacea

GLODICI-Marina-wbDe-alungul vieţii, cu toţii am avut şi avem o mare nevoie de a fi iertaţi pentru a ne împăca şi a menţine relaţiile sociale armonioase.

 Atunci când greşim, chiar şi unii faţă de alţii, greşim în primul rând faţă de providenţă ale cărei legi ne condamnă în mod clar şi obiectiv. A ne cere iertare în primul rând de la Dumnezeu şi a regreta faptele din trecut, respectiv pocăinţa este o condiţie esenţială pentru a primi iertarea prin jertfa Domnului Isus care a executat  pedeapsa pentru păcatele noastre ale fiecăruia.  Aşadar, iertarea divină este mijlocul prin care ni se spală haina conştiinţei şi devenim curaţi. Aceasta este iertarea care ne dă pacea interioară, o pace care întrece orice logică omenească şi mai mult, nu mai depinde de împrejurările vieţii. Însă, pacea aceasta include şi iertarea faţă de semeni şi în special a duşmanilor de care nu ducem lipsă niciunul dintre noi. >>>