În miez de toamnă, spre mănăstirile din Maramureş

În miez de brumărel, când pădurile de argint par tot mai semeţe pe creste de munte, vă îndemn să ajungeţi la faimoasele mănăstiri ale Maramureşului. Pentru partea de ţară, cu perle ale spiritualităţi, ascunsă între munţi, e nevoie de o mulţime de superlative. Fiecare, însă, îl alege pe cel mai potrivit, pe cel care vine pe unda sufletului. >>>

Reclame

Cooperare transfrontalieră pentru sprijinirea românilor din Ucraina

Problemele şi lipsurile cu care se confruntă minoritatea românească din Transcarpatia, proiectul Legii limbilor regionale, subiect de actualitate în Ucaina – prin care limba română ar putea deveni limbă oficială regională – precum şi căutarea unor soluţii eficiente de sprijinire a românismului din bazinul superior al Tisei au fost subiectele dezbătute împreună de oficialităţi naţionale, judeţene şi reprezentanţi ai minorităţii româneşti din Transcarpatia, în cadrul unui simpozion organizat sâmbătă la Negreşti-Oaş. La eveniment au participat senatorul Valer Marian, preşedintele de onoare al comunităţii româneşti din Transcarpatia, deputatul Gheorghe Ciocan, preşedintele >>>

O enigmă istorică: romanizarea

Istoria noastră este plină de întrebări și umbre, cărora cercetătorii refuză să le dea contur. Romanizarea, de pildă, este un exemplu foarte incomod: se vorbește cu convingere numai despre rezultatele sale – limba și poporul român -, dar, dacă vrem să cercetăm felul în care dacii au fost romanizați, ne prăbușim în cea mai adâncă gaură neagră a istoriei noastre.

 Ce este romanizarea?

 Indiferent cât de mult au construit, investit și civilizat romanii >>>

Maramureşul din dreapta Tisei, „cununa României”

Maramureşul istoric, zonă pe care marele poet şi publicist român Ioan Alexandru o numea, în 1977, în „Luceafărul”, cununa României, este cunoscut românilor mai ales datorită obiceiurilor şi portului unice. Totodată, amănuntele trecutului acestei părţi a României rămân necunoscute. De exemplu, nu mulţi cunosc faptul că sintagma „Maramureşul istoric” face trimitere la un teritoriu din care doar o treime se află în prezent în componenţa statului român, celelalte două, situate la nord de Tisa, făcând parte din Ucraina. >>>

Maramureşul de basm şi amintiri (II)

Ajuns în Maramureş, rămâi uimit de tot ceea ce vezi. Maramureşul este presărat cu vetre strămoşeşti deosebite. Toponimele atrag, provoacă, încântă…

Cât e Maramureşu’ (vorba cântecului) sunt sute de perle, care sclipesc, încât nu poţi trece indiferent. >>>

Maramureş de basm şi amintiri

Suntem peste 20 de persoane. Pornim spre Maramureş, desigur, cu o rugăciune, aşa cum le stă bine creştinilor.
Pelerinajul, organizat de Centrul „Emaus” al Mitropoliei Basarabiei, a început cu emoţii deosebite. Mergeam spre partea de românime unde se ţine cu sfinţenie la credinţa neamului, acolo unde bisericile, mănăstirile sunt adevărate porţi spre cer.

>>>

Frica de a fi român

Nu te poţi da jos de pe cal şi să te sui pe câine”. Aşa mi-a explicat un bătrân din Maramureşul istoric modalitatea prin care şi-au păstrat identitatea naţională românii regiunea Transcarpatia a Ucrainei.
„Noi suntem nobili din Evul Mediu şi acum avem actele. Noi nu am fost ţărani aserviţi, nu am fost şerbi”. Românii din Transcarpatia vorbesc o română curată, fără nici un fel de influenţe ale limbii ruse – chiar dacă au făcut parte din Uniunea Sovietică tot atâta vreme cât Republica Moldova. „Nu te poţi da jos de pe cal şi să te sui pe câine” >>>