Maria Diana Popescu – Poporul la terapie intensivă, aleşii în vacanţă

Maria Diana PopescuDupă atîtea cantonamente, malversaţii, antrenamente eşuate şi faulturi în teren, parlamentarii au aruncat problemele Ţării în vestiare şi pe-aici ţi-e drumul, de la 1 iulie pînă la 31 august. Două luni de zile i-am pierdut de pe radar! Nereperaţi de nimeni, ca nişte şoareci echipaţi cu senzori conectaţi la spaţiul intern şi extern, prin care vor să afle pînă la ce punct viitorul lor pe distanţe lungi se adaptează condiţiilor de imponderabilitate. În plus se pot îmbia şi combina în strategii, alianţe şi permutări lăutăreşti. Dar cu onoarea „nereperat㔠a poporului cum rămîne? Îndrăzneşte careva să le strice socotelile? Sînt în timpul liber, doar. Obosiţi de jugul guvernării la care au tras unul hăis şi altul cea, vor zburda pe imaşuri exotice, după care se vor reîntoarce să desăvîrşească opera de tracţiune în hău. Să fii deputat sau senator în România este, se ştie, cea mai miraculoasă slujbă, după cea de europarlamentar! Slujbe de vis! Cine nu şi-ar dori să vină cîteva ore la serviciu, două-trei zile pe săptămînă şi să aibă buzunarele şi conturile pline din bani publici. Nu de puţine ori televiziunile au surprins scaunele goale în sălile de şedinţe ale comisiilor. Aceste comisii permanente şi speciale înseamnă, de fapt, cheltuieli foarte mari cu şoferi, secretare, consilieri şi protocoale. >>>

Reclame

“Memoriile lui Eutih” de Petru Lascău. Ironie şi viziune în portrete de iluştri epigoni

MemoriiEutihScriitorul rus Leonid Andreev, celebrul lider al mişcării expresioniste în literatura rusă, ne-a lăsat o nuvelă intitulată “La fereastră”. Personajul acesteia împărtăşeşte cititorului impresiile sale, privind viaţa de la fereastra casei sale. Asemenea lui Andreev, Petru Lascău remarcă în cartea sa “Memoriile lui Eutih”, aspecte inedite ale existenţei pe care le-a observat de la fereastra bisericii sale. Volumul ce îi poartă semnătura ne invită să privim lucrurile dintr-o perspectivă provocatoare, autorul dovedindu-se a fi un excelent povestitor. >>>

Liviu Dănceanu – De musicae natura

coperta.IMGÎn gândirea filosofică tradițională,admirația nețărmurită pentru „înțelepciunea muzicii” îl făcea pe Schopenhauer să afirme că transpunerea în concepte a ceea ce muzica exprimă în felul ei ar conduce la cea mai completă explicare a lumii.

Dacă privim cuprinsul volumului de schițe pe teme muzicale, aparținând lui Liviu Dănceanu, la diversitatea și multitudinea reflexiilor iscate de perechile de opoziții categoriale, suntem înclinați să le găsim temeiul într-o asemănătoare sete de exhaustiune. >>>

Dor de Eminescu, de Adrian Păunescu

Intr-o lume relativa
Ce-a facut si-a desfacut
Eminescu-i remuscarea
Dorului de absolut
Daca unu si cu unu
Nu mai vor sa faca doi
Eminescu este chipul
Infinitului din noi >>>

Adrian Sângeorzan – „Puţin gravidă”

„Şi ce spune doctorul tău”? o întreb pe pacienta mea, o prietenă disperată care mă sună la două-trei zile dintr-un mare oraş din Romania. Încearcă să înţeleagă ce se întîmplă cu ea de vreo trei săptămîni de cînd umblă de la un doctor la altul cu dureri şi sîngerări care nu se mai opresc. „Spune c-aş fi PUŢIN GRAVIDĂ” îmi răspunde ea. Adică nici gravidă gravidă, nici deloc gravidă, asta ca lucrurile să fie şi mai nebuloase şi mai aproximative. Fusese tratată trei săptămîni cu antibiotice, cu toate că se simţea din ce în ce mai rău şi nimeni nu-i făcuse un test simplu de sarcină. După ce am sfătuit-o să-şi cumpere unul de la farmacie m-a sunat şi mi-a spus că după ce-a pus o picătură de urină au apărut „două linii” ceea ce însemna că toate simptomele erau probabil din cauza unei pierderi de sarcină sau mult mai rău, o sarcină extrauterină. Arătîndu-i medicului ei liniuţele acesta a admis c-ar putea fi „puţin gravidă” şi nimic mai mult. >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu -un poet enciclopedist: La mulţi ani!

Pe Dorel Mihai Gaftoneanu îl cunosc de mai bine de două decenii, de pe vremea când făcea parte din prestigiosul colectiv de inovatori de la Electrocontact. Am aflat despre pasiunea sa pentru literatură în 1994. Mi-a arătat atunci nişte creaţii literare şi i-am şi publicat un text în Actualitatea botoşăneană. Iată că Dorel Mihai Gaftoneanu a perseverat în anii ce au urmat, şi-a perfecţionat arta poetică şi s-a aruncat  în vârtejul concursurilor literare. Urmarea? În anul care s-a încheiat, botoşăneanul a cucerit vreo 10 premii literare la diverse concursuri organizate la nivel >>>

Bietul om sub vremi – însemnări despre „ Memorii în Bărăgan ” de Ion Colojoară

 Nu este prima carte despre Bărăgan apărută după 1990 încoace, nici prima radiografie a unei memorii pe viu, povestirea deportării e povestea unei grave crize, care a afectat profund viaţa personală, familială şi comunitară şi acest lucru e spus mai ales indirect, nu prin ceea ce se povesteşte, ci prin cum se povesteşte.

>>>

Mărturie despre deportarea din 13 iunie 1941 în Aktiubinsk, Kazahstan, a Mariei a lui Onofrei Bizian, din satul Ropcea, raionul Storojineţ, regiunea Cernăuţi (născută la 21 ianuarie 1927)

Mărturie despre deportarea din 13 iunie 1941 în Aktiubinsk, Kazahstan, a Mariei a lui Onofrei Bizian, din satul Ropcea, raionul Storojineţ, regiunea Cernăuţi (născută la 21 ianuarie 1927)

            Până la 28 iunie 1940 tata meu lucra în Poliţie în Storojineţ şî o mărs [s-a refugiat] în România. Mama a rămas cu patru copchii. Aşa pe noi ne-o rîdicat. În luna lui iunie [13 iunie 1941], dimineaţa din zori, au venit un >>>

Ucraina se teme de paşapoartele româneşti

Obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi moldovenilor din această parte a Ucrainei – transmite postul ucrainean de televiziune TSN. Sunt deja şase luni de când, în satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei, emisarii străini (români, n.red) îndeamnă localnicii ca, în timpul următorului recensământ al populaţiei, să se declare români – subliniază sursa, atrăgând atenţia că locuitorii regiunii Cernăuţi sunt convinşi să îşi schimbe identitatea naţională mai ales prin intermediul obţinerii cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea să călătorească fără viză în ţările Uniunii Europene. >>>

Marian Malciu– “Despre prietenie şi prieteni”

Mi se pare un lucru dificil, o acţiune fără prea mulţi sorţi de izbândă, să încerc a da o definiţie noţiunii de prietenie.

Da, ştim cu toţii că este, în general vorbind, „un sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de ataşament reciproc care leagă două persoane”, dar este oare suficient? Voi încerca să abordez fiecare dintre atributele conform cărora o relaţie interumană se poate defini ca prietenie, fără pretenţia de a epuiza subiectul şi fără a apela în mod expres la maxime, citate celebre despre prietenie… >>>

Iarina Copuzaru -poezie

poezie, Cluj

descifrare

Dumnezeul meu e un ursuleţ umplut cu paie 

şi pentru că aş putea trece cu el >>>