Ţara Românească a Moldovei – o altă Valahie

MoldovaMarele lingvist de renume mondial, Eugen Coseriu, mentiona intr-un amplu studiu “Latinitatea orientala” referitor la “asa-zisa limba moldoveneasca”:
«Zic «asa-zisa», fiindca o limba moldoveneasca diferita de cea româna, sau chiar si numai de dialectul dacoromân, pur si simplu nu exista; e o himera creata de o anumita politica etnico-culturala straina, fara nici o baza reala».

Savantul aducea cateva teze intru sustinerea afrimatiei sale:
1. Din punct de vedere genealogic, limba vorbita de populatia bastinasa si majoritara dintre Prut si Nistru – si, in parte, si dincolo de Nistru – tine de dialectul dacoromân.
2. Din punct de vedere tipologic, graiul «basarabean» tine de tipul lingvistic romanic in realizarea acestuia si de subtipul dacoromân, cu aceeasi hipertrofie a determinarii si cu aceleasi tendinte.
3. Din punct de vedere «areal», graiul basarabean e cuprins in aria dacoromâna, prezentand aceleasi trasaturi caracteristice, inclusiv influenta maghiara si constituirea limbii comune, si, in pofida influentelor straine, n-a fost atras in alta arie ori subarie lingvistica. Rusificarea sistematica (mult mai intensa sub comunism decat sub tarism) a esuat, in fond, in ceea ce priveste limba ca atare… A fost o rusificare a multor vorbitori, nu propriu zis o rusificare a limbii. >>>

„Limba română este patria mea”

600px-flag_of_romania-svg

Eu nu mă spăl de poporul meu !
Doamne, apără poporul român.
Ai grijă de el şi
apără-l!
El este al tău
cu blândeţea lui de miel
şi cu răbdarea lui de taur
cu omenia lui
de floare de zăpadă
ce se vede pe geam, Doamne,
pe fereastră şi pe libertate!
Doamne! >>>

Dumitru Rareş – Scrisoare pentru cel pe care sigur îl voi (re)întâlni

Romania mareMotto:
Din Țara mamă eu vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.
(Parafrază după Grigore Vieru)

Prieten drag,

Astăzi, 27 martie 2013, în România, dar și în Chișinău, s-a sărbătorit împlinirea a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara Mamă.
Cu acest prilej, împreună cu un coleg, am făcut o prezentare a evenimentului în liceul nostru din Brașov. În privirile colegilor mei și ale celorlalți invitați am simțit o dorință vie de cunoaștere și am realizat că te-ar bucura foarte mult să auzi această veste, să afli că mi-am ținut promisiunea făcută în urma vizitei tale – aceea de a aduce povestea Basarabiei, pentru prima oară, în Sala Festivă a prestigiosului nostru colegiu.
Căldura pe care am simțit-o în sala arhiplină e încurajatoare. A fost ca și cum aș fi sădit un vis în conștiința unor oameni. >>>

Ioan Miclău – Un vers a lui Eminescu…!

Un vers a lui Eminescu mi-a patruns in fiinta mea de copil. Acum am pasit pragul celor 73 ani, si inca imi amintesc cu emotie sentimentul care l-am incercat. Cite-am din poeziile  lui Eminescu, “Pe aceeasi ulicioara”. Si acum sa o iau in ordine.  Profesorul nostru de Limba Romana  Parghel Constantin -Dumnezeu sa-l odihneasca fiindca a trecut de mult in lumea Dreptilor – avea  pretentia ca noi elevii clasei a 7-a, inaintea inceperii orei, sa scriem pe tabla cuvintele  noi, pe care nu le intelegeam din cartile pe care le citeam noi in timpul liber! Domnia sa la intrarea in clasa primul lucru pe care il facea  era sa ne explice deci  insemnatatea, sensul etimologic al  fiecarui cuvant notat de  elevi  cu creta pe tabla! >>>

Influențe ale folclorului muzical românesc în lirica eminesciană

Nichita Stănescu spunea că pentru el patria este limba română. De aceea – continuă poetul –pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. Cu aproape un veac mai înainte, Eminescu a notat în epopeea dramatică Horia, unul din proiectele sale nefinalizate: Limba e muzica celui mai mare maestru al ei, muzica nu e decât limba română pusă-n muzică. Limba română născută pe note, limba română cântată în ape, ţeara unei feerii[1].

Ambele definiţii sunt complementare şi surprind în sintetize metaforice transcedentale tot ceea ce n-ar putea conţine o raţională şi riguroasă formulare filologică. >>>

Anatol Popescu: Prin adoptarea noii legi, limbii române îi revin drepturi egale cu limba rusă în Basarabia Istorică (I)

Despre soarta limbii române în Basarabia Istorică, cu Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia”

Domnule Popescu, ce părere aveți despre legea privind politica lingvistică adoptată recent în Ucraina?

În principiu este un act normativ modern, care pune în aplicare câteva angajamente asumate de Ucraina, în calitate de stat cu aspiraţii oficiale de integrare europeană. Totuşi încă este prematur să vorbim despre modalităţile şi mecanismele, adesea complexe şi costisitoare, de punere în aplicare a noii legi. >>>

Români, chiar dacă dincolo de Tisa

Ce bine e acasă! De câte ori plec de acasă mă întorc aici cu și mai mare bucurie, încrezută că nu există în lumea întreagă loc mai frumos și mai scump sufletului meu ca satul natal, Apșa de Mijloc, așezat la poalele minunaților Carpați, care primăvara erup de verdeață, ademenesc și vrăjesc cu haina lor multicoloră, îngână și te adorm cu susurul izvoarelor cu apă cristalină ce fug repejor spre vale. Îmi spun că nu întâmplător locuim pe aceste meleaguri mioritice, demne de penița celui mai renumit pictor și mă bucur să-mi știu rădăcinile aici, în Maramurășul istoric, chiar dacă dincoace sau dincolo de Tisa, aici, unde a binevoit Dumnezeu să ne aflăm – pe același pământ strămoșesc, dar în altă țară. >>>

Cine sunt aromânii?

Fireste ca sunt romani, o spune chiar numele lor, cu un a protetic, o caracteristica a acestui dialect, evident romanesc. Ei rostesc cu un asemenea inaintea cuvintelor ce incep cu anume consoane (r, l, s, f…), precum si cu vocala uaros, alas, asparg, afiresc, aumbra, agru (ogor – «ager, agrum» in lat.) etc. Probabil pentru o pronuntie mai eufonica si mai comoda, sprijinita pe aceasta vocala-respiro. Zici mai usor aspun, decat spun, aros, aumbra, etc., decat abrupt: rosuumbra. Aceasta caracteristica fonetica a determinat si numele lor de aromani armani, desi cei mai numerosi dintre ei, farserotii din Albania si Grecia de nord – etnonim probabil de la Farsala, din Tesalia/ Grecia, unde traiesc si azi multi aromani, locul unde in anul 48 i.H. Cezar l-a invins pe Pompei >>>

Vitalie Vlasov- Dumitru Irimia (Titi)

Am fost un pelerin de-a lungul şi de-a latul ţării, dar şi al tuturor ţinuturilor de aiurea, şi am făcut zeci de popasuri, în cătune năpădite de linişti sihastre, în oraşe invadate de vacarm şi de circulaţie infernală. Din toate aceste zăboviri am luat în desaga amintirilor imagini şi „imagini ” statornice, chipuri vii, atmosfera locului şi întâmplări care, după ani, rămân dragi sufletului. Un astfel de popas au fost Iaşii anilor 50 – 60, marcat încă, la vremea aceea, de umbrele războiului. Aşa, în toamna lui >>>

Mariana Cristescu- „Basarabie română”…

„Avem o singura istorie, un singur Eminescu, o singura Dunare si un singur Dumnezeu…” (Nicolae Dabija)
 
La Chisinau a reinflorit speranta! Conform  Ministerului de Interne de la Chisinau, peste 3.000 de persoane au marsaluit duminica, 25 martie, prin centrul capitalei modovene, pentru a marca 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania si pentru a cere intoarcerea pamantului furat la Patria-Mama. Marsul a inceput in scuarul Academiei de Stiinte. La actiune s-au alaturat si membri ai Consiliului Unirii, ai Partidului National Liberal (PNL), precum si alte organizatii civice unioniste. Manifestantii, intre care foarte multi tineri, insotiti de o formatie orchestrala care interpreta cantece patriotice, scandau: ,,Unire cu Romania”, ,,Limba romana,/ Unica stapana”, ,,Romania Mare, in vechile hotare”, ,,Basarabia e Romania”, ,,Refuz,/ rezist,/ sunt anticomunist”.  >>>