Mariana Gurza – poesis

Mariana GurzaUimită privesc…

uimită privesc
cum lumea încet
coboară
fără tăgadă
în adâncuri.

Dorința de a capta
universul
dezlănțuit
de răutatea din noi.
Purtăm încă povara
neîmplinirilor
a iubirilor risipite
în troiene de aur
pentru a stăpâni
ceea ce nu vom avea niciodată… >>>

Reclame

Gheorghe Stoica – versuri

gh.stoicaDragoste’n profil
(dedicată d-şoarei Botez)

De tine mă leagă idialul
Tu eşti o zee iubită de mine,
Că-ci viaţa-mi străbate pământul
Şi gândul e pururi la tine.

Te văd stând adesea în prag
Cu ochii spre cerul ca marea,
Te uiţi la albastru cel vag
Şi ochi-ţi cutreeră zarea. >>>

Constantin Enianu – versuri

capriciu

tu vrei iubire fără a iubi
şi viaţă plină de prezent
la nesfârşire pentru orice zi
şi nopţi stăpâne violent
iubind eu nu jertfesc iubirea
deşi tu aprig vei reduce
prin gelozie răzvrătirea
Acelui care-I prins pe Cruce
belşugul bine e păstrat
de un sărac ce nu-l doreşte
aşteaptă deci un gând curat
în inimă ca dar cum creşte
şi buza roşie care se stinge
când flacără-n atins n-atinge >>>

Ioan Miclău – Simplitatea şi talentul

Simplitatea:

  “Tu esti un suflet bun,
Sa bati la usa mea!

Am sa-ti deschid degraba,

Stiindu-te partas,

    De aceleasi suferinti! >>>

Ioan Miclău – Doina poeziei noastre

Asezand gandirea punte,
Iar eu vesnic calator,
Cu un deget pus la frunte,
M-am lasat furat de dor!
Peste negura pustiei,
Pe-unde dorul tainic trece, >>>

Vavila Popovici – Adevărul, iubirea și frumusețea

„Dacă oferi dragoste, frumusețea va crește și toate acestea pentru că dragostea este frumusețea sufletului.” (Saint Augustine)

Se spune că numele Adevărului este Iubire. Adevărul are frumusețe deoarece este esența vieții pe care o trăim în iubire. Întreaga existență, ni se spune de asemenea, cu excepția omului, trăiește în adevăr. Numai omul poartă cu el minciuna, numai el poate fi uneori în afara adevărului. În clipa în care ne naștem și devenim o parte a existenței, adevărul, iubirea și frumusețea ar trebui să devină religia noastră. >>>

Ioan Miclău – Aşa e Ardealul

Urias cu ochi de stele,
Stand pe muntii Transilvani,
Si cu pletele pe dealuri,
De vreo zece mii de ani!

Paznic al mosiei noastre,
Unde rauri curg in soare,
Alergand voioase, sprinten,
Catre Dunarea cea mare!

Bravi locuitori si varstnici,
Ca si piatra de pe munte,
Ca si gheata Europei,
Ce-ntindea duioasa punte, >>>

Paula Diana Handra – Magia Crăciunului (poeme)

HANDRA-Paula-DianaSeara  de Crăciun în sat de munte 

În satul meu de munte e seara de Crăciun
Din munţi coboară iarna şi alb presară-n jur.
Şi fulgii de zăpadă pătrund până în suflet
În cântul de colinde şi bucurii divine.

Vin îngeri să colinde în casă şi în gând
Îi aşteptăm în taină cu zâmbet de copil
Şi printre îngeri tainici, pe care nu-i vedem
Colindă copilaşii, cu drag îi ascultăm. >>>

Ioan Miclău: Geniu daco-roman

Dupa mii de ani de plangeri Demiurgul se indura,
Pe Zamolxe il trimite dandu-i strasnica masura:
“Dupa raza de lumina sa te tii si-apoi sa faci,
Dela Pont pana-n Apus semn de vatra pentru Daci,
Dar intai sa ridici Marea din stravechea ei albie,
Sa le faci din fund de Mare roditoarea lor campie!” >>>

Leonard Ancuța – cel mai frumos poem de dragoste

cum poţi iubi această femeie
doar pe dinafară

de-ai ști câtă voluptate e-n trupul ei de rodie coaptă
de-ai ști câtă iubire găsești pocnind între degete
boabele trupului ei
>>>

Mihai Ştirbu – Iubirile scriitorilor: Liviu Rebreanu şi Fanny

    Pe cât de plină de întâmplări nefericite, care poate l-au stimulat să ajungă pe culmile literare visate de orice scriitor, viaţa lui Liviu Rebreanu pare, la prima vedere, plină de tinderi spre perfecţiune doar în scris.

    Era primul dintre cei 14 copii, (dintre care au supravieţuit doar şase), ai învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai Ludovicăi din Beclean (născută Diuganu), amândoi decendenţi din familii de „grăniceri”(ţărani liberi) de pe Valea Someşului. Nu întâmplător, tatăl său îi dorea să ajungă cunoscut (din punct de vedere literar), ca şi George Coşbuc. >>>

Emilia Ţuţuianu: Agapia – Lumina din adânc

Sanctuar al iubirii…Locul care te ridică în spaţiile cele mai înalte ale fiinţei tale, înlăturând zgura ce împiedică zborul spre iubire. Agapia trage o perdea impenetrabilă peste fiinţa noastră, care se răzvrăteşte dar şi se supune timpului în egală măsură.Înconjurată de păduri seculare, cu munţi bătrâni şi singuratici, Agapia mărturiseşte un sentiment mai cuprinzător al timpului. Trăirile sufleteşti se distilează în bogăţia sacră a efluviilor ce se revarsă asupra naturii înconjurătoare.

O, cum mai strigă, în cugetul omului, natura aici…! Ce tainic se simt legăturile între toate cele create de Dumnezeu, cum se răspândeşte în jur, plecând din fiinţa ei, acea linişte adâncă, cu iz de împăcare şi de iubire a toată lumea! >>>

Fascinaţia lecturii – O poveste dintr-un veac romantic

Când citeşti cărţile lui Boris Crăciun îţi dai imediat seama că scriitorul este unul dintre oamenii luminaţi şi puternici în spirit, cu o pasiune  devorantă pentru istorie, acordând cunoaşterii trecutului sens şi semnificaţie. Îşi scrie cărţile cu o temeinicie rezultată dintr-o acribioasă documentare şi cu o plăcere care nu poate să-i vină decât dintr-o iluminare a ideii că literatura istorică poate valoriza cel puţin sugestia: omul actual ar fi o fiinţă absolut dezorientată şi rătăcitoare dacă nu-şi află trecutul, strămoşii, identitatea, iluştrii înaintaşi. Scrisul lui este ca o ameţitoare aluvionare de întâmplări, când provocatoare, când >>>

Nicolae Steinhardt- Despre răutatea umană

„Când un om reușește să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbește, se uită cu dispreț la grași, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsucește nasul disprețuitor când altul se bălăcește, încă, în viciul său. Dacă unul își reprimă cu sârg sexualitatea, se uită cu dispreț și cu trufie către păcătosul care se căznește să scape de păcat dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reușim, ne poate spurca mai ceva decât păcatul însuși. Ceea ce obținem poate să ne dea peste cap reperele emoționale în așa manieră încât ne umple sufletul de venin. >>>

79 de ani de la moartea Annei Brâncoveanu de Noailles

XLIII
O, dacă-n moarte duhul, nu carnea-r fi mai tare,
Aş şti, cu mine câtă iubire va dispare.
De-ar flutura pe lângă sărmana mea troiţă,
Aş şti ce gânditoare şi dulce porumbiţă
Sub glie şi sub boltă cântarea şi-a sfârşit.
M-aş închina la trupul acesta prăbuşit –
Delir şi minte-n dânsul fuseseră-nfrăţite.
Mi-aş asculta-n ţărână, iar, coardele-amuţite,
Şi aş vedea cum seara miresmele îşi pune
Pe-o inimă cum alta mai dulce nu-i pe lume!
>>>

Gheorghe A.M.CIOBANU – Iubirea cea plină de Har şi de Dar

Lăcaşul Creştin de prăznuire a Bunului Dumnezeu, ctitorie blagoslovită a fiinţa în Caşinul moldav al unor meleaguri naturale fără pereche, a desfăşurat, nu de mult, o nouă îngenunchiere, nu pentru rugă, ci de a omagia împlinirea unui mileniu de când Sfântul Simeon Noul Teolog a compus acea „Cântare a Cântărilor” numită: Imnele Iubirii Dumnezeieşti. >>>

Petru Jipa- versuri

poet, Germania

Mă ,,Paşte” gândul

Mă ,,Paşte” gândul…
Sau credinţa ,
căci în durere
iubirea este dor . >>>

Vavila Popovici- Eminescu și dragostea

              „Eminescu este expresia integralã a sufletului   românesc” N. Iorga

       Nãscut ca Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850 în satul Ipotesti, judetul Botosani, a bucurat natia noastrã cu doar 39 ani de viatã, dar cu o imensã activitate literarã. A fost cea mai importantã voce poeticã din literatura românã, prozator si jurnalist. A fost activ în societatea literarã Junimea si a >>>

Ruxandra Cesereanu- poezie

poetă, Cluj

scara (36 de cuţite)

 
urc pe o scară din 36 de cuţite
dar tălpile nu se crestează
şi sânge nu curge deloc
un arbore mă trage de păr
ca pe-un văzduh mocirlit cu pene >>>

Ion Gaghii – poezie

poet, Giurgiu

 

 Secetă
Bate luna dealu-n dungă
Pe cărarea dinspre moară,
Satul umbrele-şi alungă >>>

George Safir – poezie

poet, Bacău

N-am să mai scriu despre iubire
N-am să mai scriu despre iubire,
Despre iubire nici n-am scris;
Ar fi atâta risipire
De vorbe care tot s-au zis. >>>

Cristina Nichituş Roncea – « Precum în cer, aşa şi pe pământ »

           Album de Fotografii – călătorie foto prin lumea ortodoxă românească

                          „Întâlnirea cu Moş Crăciun: Părintele Justin Pârvu >>>