Ion Antonescu la Piatra Neamț

Marshal_Ion_Antonescu_IIPersonaj cotroversat în istoria noastră, Ion Antonescu a dat celebrul ordin: ,,Ostaşi, vă ordon: treceți Prutul!”, după cum se ştie, în urmă cu 73 de ani, din gara de la Piatra Neamț, în noaptea de sâmbătă (21 iunie 1941) spre duminică (22 iunie 1941).Armata română a intrat în război, atacând URSS, alături de Germania şi aliații săi. Potrivit profesorului Paul Vasiliu, unul dintre cei care l-au întâlnit pe mareşalul Ion Antonescu în acele zile “fierbinți”, a fost dascălul de limba şi literatura română, Alexandru Iftimie, autorul valoroasei “Monografii a Liceului Petru Rareş”, apărută, cu ocazia centenarului, în 1969. (A. Moise) >>>

Reclame

Ion Antonescu – Testament

Români, fraţi dragi şi încercaţi,

Cugete risipite, vetre stinse şi trădate,

Români smulşi din glia sfinţită

cu sudoarea muncii strămoşeşti,

Vouă, vă închin toată durerea şi toată nădejdea mea.

De două zeci de veacuri stăm înfipţi şi neclintiţi în stâncile Carpaţilor, după cum de două zeci de veacuri stă Traian înfipt şi neclintit în stânca Romei. Ca şi columna lui Traian suntem unde am fost şi ramânem unde suntem. Istoria noastră oferă un spectacol unic: am păstrat intacte trăsăturile caracteristice ale rasei latine. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu graiul nostru, care este unul şi acelaşi din Maramureş şi până la Timoc…Şi veşnic am rămas hotar şi temelie de civilizaţie în contra tuturor dărâmătorilor şi a tuturor cotropitorilor.

Aceasta a fost legea noastră. De aici vine mândria noastră tăcută, în faţa cotropirii ca şi în faţa prieteniei. N-am răspuns la sălbăticie cu violenţă. N-am urât niciodată. N-am privit cu trufie închipuită şi gălăgioasă în jurul nostru ca să ne ascundem slăbiciunile. Învingători, nu am lovit în învinşi. Viaţa, drepturile şi bunurile învinsului au fost de noi totdeauna respectate. Omul a fost pentru noi om, chiar când am suferit de ura şi de apăsarea lui.

De aceea nu ne-am înnecat durerea în mândrie, iar din revoltă ne-am făcut noi temelii de viaţă. N-am atacat niciodată pe nimeni. >>>

Inedit! 23 august 1944

b_300_472_16777215_0___images_stories_istorie_23.8.44Încet, dar sigur, adevărul iese la iveală. „Dumnezeu nu bate cu parul!”

Cu ani în urmă, un fost ofiţer a predat lui Nicolae Ceauşescu agenda lui Carol al II-lea – ţinută în secret decenii la rând – în paginile căreia Mareşalul Ion Antonescu şi-a consemnat impresiile fierbinţi ale orelor petrecute în camera-seif, unde fusese închis de regele Mihai. Preşedintele de atunci al României nu a distrus-o. A dat ordin să fie păstrată pentru posteritate. Prin amabilitatea regretatului profesor Gheorghe Buzatu a portalului Ziariştii online şi a revistei ART-EMIS, conţinutul însemnărilor Mareşalului au fost accesibile publicului larg. Astăzi, vă prezentăm un document inedit despre Marea Trădare Naţională de la 23 august 1944. Devin vizibile apucăturile de maidan şi ambiţiile nefaste ale unui rege infantil şi lipsit de demnitate. Vă reamintim că – excluzând longeviva relicvă regală, TOŢI ceilalţi participanţi şi/sau implicaţi în complotul de la 23 august 1944 au trecut în altă lume în împrejurări tragice, neclare, ori şi-au găsit sfârşitul în temniţele unde au fost trimişi şi schingiuiţi de către slugile alogene ale sovietelor. Redacţia mulţumeşte cercetătorului Mircea Vâlcu-Mehedinţi pentru punerea la dispoziţie a acestui text inedit – parţial reprodus după înregistrarea pe placă a ceea ce s-a întâmplat în ziua de 23 august 1944 în Salonul Galben de la Palatul Regal. Documentul va fi prezentat şi în volumul „Istoria comunismului din România. Origini. Activitate”, vol. I (în lucru) – al cărei autor este domnul Mircea Vâlcu-Mehedinţi. >>>

Ion Măldărescu – Recuperarea demnităţii


Prof. dr. Gică Manole şi bustul Mareşalului Ion Antonescu din curtea casei sale

„Istoria va păstra pentru totdeauna numele Mareşalului Ion Antonescu în Panteonul Eroilor Neamului, ca pe un mare patriot, care şi-a dedicat viaţa cauzei poporului român.” [1] (General (r) jurist militar Ioan Dan)

„Specialist în dreptul penal […] generalul (r) magistrat Ioan Dan asigură chezăşia adevărului necontrafăcut conjunctural, conferindu-i dreptul de a fi un argument de primă mână în bătaia pentru restituirea, întru istorie, a uneia dintre personalităţile reprezentative ale neamului: Mareşalul Ion Antonescu.” [2] (General (r) Radu Theodoru) >>>

Mareşal Ion Antonescu: 23 august 1944 – La „Judecata istoriei”

English: Picture of Ion Antonescu, PD under Ro...

Sub titlul „Însemnări din celulă”, rândurile scrise de Mareşal sub imperiul cumplitelor realităţi ale zilei de 23 august 1944 trebuiesc cunoscute de întregul popor român şi de către toţi istoricii oneşti. Însemnările au fost scrise pe filele unei agende ce aparţinuse Regelui Carol al II-lea, găsită de către Mareşalul Ion Antonescu în încăperea-seif unde fusese închis.

După cum se poate constata, Textul Mareşalului Antonescu, semnat şi datat – 23 august 1944 – cu menţiunea „scris în celulă”, constituie un important document pentru clipa când „Trecutul va fi chemat la judecata dreaptă a Istoriei”. În ziua următoare (24 august 1944), urmare a bombardamentului aerian german asupra Palatului Regal din Bucureşti, ordonat de Adolf Hitler ca reacţie la arestarea Mareşalului, agenda s-a rătăcit, fiind descoperită de către căpitanul Gheorghe Teodorescu, din Corpul de Gardă al Palatului Regal. Ascunsă vreme de decenii, la 20 mai 1980, ofiţerul a prezentat agenda lui Nicolae Ceauşescu, solicitându-i să aprecieze „asupra valorii politice şi istorice”.  Acesta nu a distrus-o, ci a dispus să fie depusă la arhivă şi păstrată în siguranţă. (Ion Măldărescu) >>>

Constantin Călina – Povestea unui supravieţuitor de pe frontul de Est

Constantin Călina este unul din cei cinci veterani de război ai Regimentului 6 Artilerie Grea Timişoara, care au mai rămas în viaţă. Constantin Călina a participat la campania armatei române împotriva Uniunii Sovietice, din vara anului 1944, sprijinind acţiunile trupelor germane. Regimentul său a supravieţuit ofensivei sovietice declanşată la 20 august 1944 pe aliniamentul Iaşi-Chişinău. >>>

Cameleonismul politicienilor români

Pe data de 30 mai 1991, prof. univ. dr. Petre Ţurlea, atunci deputat, a propus Camerei Deputaţilor păstrarea unui moment de reculegere în memoria Mareşalului Ion Antonescu. Preşedintele Camerei era Dan Marţian. Toţi deputaţii, fără nici o excepţie, s-au ridicat şi au păstrat momentul de reculegere. În felul acesta, deputaţii, reprezentanţi ai Poporului Român, recunoşteau caracterul drept al războiului condus de Mareşalul Ion Antonescu împotriva Uniunii Sovietice în perioada 22 iunie 1941-23 august 1944. >>>

Antonescu, Zelea Codreanu, personaje istorice tabu?

Ecourile stârnite de emisiunea Profesioniştii, realizată de Eugenia Vodă, în care jurnalistul Ion Cristoiu a declarat că liderul Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a fost un personaj romantic şi incoruptibil, continuă încă să se facă simţite. Plecând de la acest caz, după toate scrisorile deschise, pro şi contra sancţionării emisiunii, o întrebare revine: Cum trebuie abordate astăzi subiectele controversate din istoria României? Chiar mai mult: în ce termeni trebuie discutat despre Corneliu Zelea Codreanu? Dar despre mareşalul Ion Antonescu? Ar trebui să fie cenzurate emisiunile care transmit alte opinii decât cele unanim acceptate despre personaje istorice controversate? La aceste întrebări răspund: Adrian Cioroianu, Andrei Pleşu, Dinu C. Giurescu şi Zoe Petre. >>>

Regele tinereţii noastre

         În seara zilei de marţi 25 octombrie 1921, mai precis la orele nouăsprezece şi patruzeci de minute la castelul Foişor din Sinaia s-a născut primul – avea să fie singurul – fiu al principelui Carol, moştenitorul Tronului României, şi al soţiei sale, principesa Elena. Naşterea celui ce avea să primească numele lui Mihai, care pentru întâia dată a întruchipat- vremelnic -visul Unirii Românilor într-o singură ţară, a fost vestită cetăţenilor Capitalei prin 101 lovituri de tun. >>>

Statul de drept și corupția la români

Romanii aniverseaza un secol de cand tezaurul lor se afla la Moscova, doua secole de cand rusii au obtinut de la turci dreptul de a-i proteja, de ai avea subordonati pe ortodocsii moldo-valahi si un mileniu de cand au fost fortati sa prea o ierarhie ortodoxa greco-slava, straina de limba si originea lor. Altfel le taia popa limba. Duhovniceste si soborniceste romanii ortodocsi sunt din 1054 in tabara crestinilor orientali si din 2007 in cea occidentala, UE / NATO, ceea ce creaza confuzii. >>>

28 iunie 1940- Marea tragedie a Moldovei

 
Învie, Mareșale!  

 Mă-îneacă azi durerea, un lan de indignare,
Nu încape-n val de poezie cu piper și sare,
E un clopot ce sună-n dangăt de chemare:
La acțiune, frate, să evadăm din închisoare!
Țipăm cu toții despre nedreptate și robie, >>>

Pe 28 Iunie ieșim în stradă la București și Chișinău pentru Basarabia!

Pe 28 iunie, la ora 17.30 , românii ies în stradă pentru a cere unirea României cu Basarabia.

Pe 23 august 1939 Hitler şi Stalin s-au înţeles , peste drepturile celorlalte popoare ale Europei, să îşi împartă continentul aşa cum consideră ei că e mai bine. La Moscova, pactul semnat între cei doi şi denumit dupa miniştrii de externe semnatari , Ribbentrop-Molotov, prevedea într-o anexă secretă interesul deosebit pe care Rusia îl manifesta faţă de teritoriul românesc de la Est de Prut. >>>

22 iunie 1941- Declanșarea războiului sfânt de reîntregire

Profesorul Gheorghe Buzatu a caracterizat această zi ca „Zi astrală în trecutul neamului”. La miezul nopţii de 21/22 iunie, în trenul Patria, unde se afla Marele Cartier, staţionat în gara Piatra-Neamţ, generalul Ion Antonescu semna Ordinul nr. 0120: “Rusia ameninţă de multă vreme Europa prin pregătirile de atac pe care le face împotriva ei. Trebuie ca aceste ameninţări de nesuferit să ia sfârşit. Armata germană a început contraofensiva. Armata romaână va intra în luptă cot la cot cu aliaţii german pentru a repara nedreptatea ce ni s-a făcut”. >>>

23 August 1944 – O trădare naţională?

Despre actul de la 23 august 1944 din România, s-a scris foarte mult, dar s-au ascuns, cu destula abilitate, poporului român, unele adevaruri ale acestui act si implicatiile lui, în majoritate nefaste pentru România. S-a trecut cu vederea în mod deliberat situatia militara a României în primavara si vara anului 1944, nu s-a spus nimic poporului român despre marea tradare de la Iasi, din 20 august 1944, a comandantului Armatei a 4-a, general de Corp Armata Mihai Racovita, savârsita în strânsa legatura cu Casa Regala si cu Partidul Comunist; au fost prezentate în mod denaturat situatia militara a României de dinainte de 23 august 1944, precum si tratativele diplomatice ale guvernului Antonescu de la Cairo si Stockholm, initiate înca de la sfârsitul anului 1943, ca si despre rezultatele acestora. Nu s-a suflat o vorba despre manevrele cercurilor palatului de sabotare a acestor tratative si nu s-a spus pâna acum nimic despre conspiratia Casei Regale si a P.C.R. pentru arestarea lui Ion Antonescu si a guvernului sau s.a >>>

66 de ani de la asasinarea Mareşalului Ion Antonescu şi a celorlalţi trei martiri

„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi, şi vinovaţi suntem cu toţii: unii, pentru că am tăcut; alţii, pentru că am greşit, cu toţii, pentru că am suportat.” (General Ion Antonescu – Alba Iulia, 1 Decembrie 1940)

Poporul îl consideră pe Mareşal în rândul celor mai de seamă români, de oricând şi de orişiunde!

Biografia Mareşalului Antonescu, care nu poate şi n-are cum decade în hagiografie, se întemeiază pe realităţi indiscutabile, verificate şi susţinute numai pe temeiul unei multitudini de documente, multe cercetate de noi cu predilecţie în arhive şi biblioteci apoi valorificate, numeroase în premieră, judecate şi relatate de specialişti sau de participanţii la evenimente, unii interogaţi special de noi – Gh. Barbul, George I. Duca, Barbu Călinescu, Henriette şi Gh. Magherescu ş.a., ş.a. Nu este lipsit de interes să precizez că biografia este populată de cel puţin o mie de personaje, fiecare ocupându-şi natural locul în funcţie de rolul jucat în devenirea, desfăşurarea şi consecinţele faptelor examinate. >>>

Cine l-a ucis pe Nae Ionescu? (1890-1940)

filozof, jurnalist (1890-1940)

 Petre Tutea si Petre Pandrea evoca pista otravirii profesorului nationalist de catre agentii lui Carol al II-lea si ai nefastei Elena Lupescu

Moartea lui Nae Ionescu, survenita in ziua de 15 martie 1940, cu trei luni inainte sa implineasca 50 de ani, a fost considerata, atunci si mai tarziu, efectul unui asasinat. Unul care nu putea porni decat din cercurile Palatului, mai precis din ordinul sau la sugestia Regelui Carol al II-lea. Au circulat trei versiuni. >>>

Eroi români uitați

Să susținem refacerea monumentului Regimentului 14 Dorobanți și a celorlalte Monumente militare din orasul lor natal Roman, pentru Eroii care au murit pentru Romania. Oraș pe care nu l-au mai vazut. Oraș care i-a uitat..

Emil Cioran: „Traim la marginea istoriei pentru ca nu am fost niciodata un popor de cuceritori” >>>