Vasile Iovu, cetățean de onoare al municipiului Chișinău

Naistul Vasile Iovu a devenit cetățean de onoare al municipiului Chișinău, potrivit unei decizii aprobate, marți, 21 februarie, de Consiliul Municipal al Capitalei.

Vasile Iovu s-a născut la 24 iulie 1950 la Bardar, în familia Mariei si a lui Gavril Iovu. La vîrsta de 10 ani, Vasile studiază flautul la liceul „Ciprian Porumbescu”, iar intre anii 1967-1971 e student la Academia de muzica „Gavriil Musicescu” din Chișinău, clasa de flaut si dirijat de orchestră.

>>>

Irina Loghin, un mit al muzicii populare româneşti

Spui Irina Loghin şi de îndată ai faţa ochilor acea doamnă frumoasă şi distinsă, care de peste 40 de ani poartă stindardul muzicii populare româneşti pretutindeni în ţară şi înafara graniţelor ţării.

Este de la sine înţeles că fără o înzestrare specială nu ai cum să ajungi în fruntea interpreţilor de mare clasă şi apoi să te menţii pe aceste poziţii decenii la rând într-o asemenea manieră determinantă, încât pentru mai multe generaţii de ascultători, stilul tău inimitabil să se confunde cu însăşi muzica de cea mai aleasă factură, indiferent de speciile abordate: doine, balade, colinde, cântece de dragoste, de nuntă sau de leagăn. >>>

Mândria de a fi român

În ultimul timp am întâlnit persoane, în special dintre tineri care, la întrebarea daca sunt mândri de faptul că sunt români sau ce părere au despre România, dădeau un răspuns scurt: nu, nu sunt mândru că sunt român…fiecare argumentând în felul lui. Acum, întrebarea mea este: ce i-a determinat pe aceşti oameni să fie aşa indiferenţi faţă de propria lor ţară şi de ce? Care sunt cauzele si cine se face vinovat de aceste lucruri? Nu o să incerc să aflu răspunsuri la aceste întrebări pentru ele se află în faţa fiecăruia dintre noi, în schimb o să încerc să pun problema mândriei de a fi român pe baza istoriei.

>>>

Note despre poetica lui Max Blecher

Scriitura lui Max Blecher a suscitat o serie întreaga de discutii în critica româneasca. De la lectura existentialista, la cea suprarealista sau chiar postmoderna, toate sunt grile aplicate de-a lungul timpului scriiturii blecheriene. Pentru o interpretare de tip existentialist, simptomatic e studiul lui Ion Negoitescu din „Engrame“. Se insista, cam programatic, prin prisma unei viziuni teoretice care oculteaza specificul prozatorului, ca, „existentialist prin structura“, „Blecher s-a nascut sub semnul suferintei si a trait-o înca din copilarie, ca situatie-limita, adica în mod existential“. Tot o grila existentialista, irizata, totusi, de o >>>

Adrian Dinu Rachieru- „Rădăcinile arheale“ şi „conştiinţa sfâşiată“

Cu aproape zece ani în urmă tipăream la Helicon-ul timişorean o masivă antologie dedicată Poeţilor din Bucovina. Era, indiscutabil, o carte necesară, aducând acasă şi pe cei de „dincolo“, uitaţi – vinovat – atâta vreme. Acum trudesc la un op (masiv şi el), propunând 101 profiluri (critice, negreşit) ale poeţilor basarabeni, venind – cu bucuria re-întâlnirilor – în Casa Mare a literaturii noastre. Vreau însă să atrag atenţia asupra unei chestiuni, de regulă, ocolită (diplomatic). Problema revizuirilor e vitală pentru această ofensivă recuperatoare şi exigentă. Ca şi altădată când, analizând fenomenul literar basarabean, E. Lovinescu aducea în scenă, ca prim argument, interesul cultural, observând că, după un secol de înstrăinare, >>>

Gheorghe Zamfir- Regele încoronat al naiului

Gheorghe Zamfir, s-a născut la Găleşti, judeţul Dâmboviţa, la 6 aprilie 1941. La vârsta de 13 ani nu visa la nimic altceva decât la muzică: să cânte la acordeon cu ţiganii! Tatăl său, un fabricant de vinuri, l-a dat la Liceul de Muzică la vârsta de 14 ani. A intenţionat să studieze acordeonul, dar, din motive tehnice, a fost acceptat la clasa de nai, unde era professor Fănică Luca la acea vreme. Acesta a hotărât să-i ofere tânărului talent unul din cele trei naiuri pe care clasa le deţinea. A fost apoi admis la Conservator. A fost mulţi ani dirijorul unuia dintre cele mai mari ansambluri folclorice din România, ansamblul “Ciocârlia”. >>>