Octavian D. Curpaş – De vorbă cu poeta Felicia Feldiorean despre poezie, ca formă de exprimare

feldiorean-feliciaFelicia Feldiorean este autoarea volumului de versuri „Celor fără vină”, tălmăcit în limba franceză de Prof. Constantin Frasin, cu titlul „A touts les innocents”. Licenţiată a Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, pe care o absolvă în 1996, autoarea munceşte mai întâi ca medic de familie, iar apoi ca medic generalist şi la un spital de psihiatrie din judeţul Covasna. În anul 2000, aceasta părăseşte România şi se mută în Germania. În prezent, scriitoarea locuieşte în oraşul Münster şi este mama unei fetiţe în vârstă de şapte ani, Anna Elisabeth. Felicia Feldiorean s-a născut în anul 1968. >>>

Reclame

Interviu cu Maria Diana Popescu – ,,N-am să mă mişc din turnul de veghe al Patriei mele”

Maria Diana Popescu

Maria Diana Popescu – o publicistă tenace, cu convingeri deloc convertibile, care vede, din Stuttgart, imperfecţiunile societăţii româneşti, pe care le încondeiază, cu talent, în filipice cu succes la conaţionalii ce îş doresc o Românie unită şi demnă.

Cum se văd din Germania îndoielile românilor? Ce percepţie – alta decât acelea cunoscute acasă, rod al poziţiilor politice şi campaniilor de presă, cu ţinte clare – există la cineva care aparţine, prin naştere, spirit şi speranţe, naţiunii române, dar trăieşte în centrul Europei? Răspunsuri multiple, într-un interviu ce dezvăluie o personalitate puternică. Cu dragoste de ţară.

Maria Diana Popescu este o conaţională care mi-a atras atenţia prin comentariile acide, dar inteligent argumentate, publicate în format electronic, cu impact în reţelele de socializare, pe Internet. Întrebările mele au primit răspunsuri marcate  şi de afirmaţii la care nu subscriu, precum aceea vizând şansele reunificării celor două state româneşti. Nu am cenzurat nici opiniile sale mai dure, pentru simplul motiv că este bine să cunoaştem şi puncte de vedere care ies din tiparul gândirii mediatizate, cu obstinaţie, pe diferite canale media, din raţiuni lesne de înţeles. Am respectat şi ortografia pe care Maria Diana Popescu o promovează prin editorialele şi cronicile sale. Ea fiind o româncă care ştie exact în cine crede, de ce şi cu ce ochean percepe viitorul naţiunii din care face parte. Ca o luptătoare.  >>>

Mony Bordeianu: interviu cu Alice Năstase Buciuta

mony-bordeianu-stiu-ca-nicu-covaci-si-cu-mine-vom-face-inca-multi-ani-muzica-impreuna-16262

Mony Bordeianu este fondator al trupei Phoenix, fost tobosar al trupei Sfintii si cel dintai solist al trupei noastre atat de iubite care a compus Canarul, Fata verde, Vremuri… Este omul care nu s-a dezis niciodata de Nicu Covaci si cel care a sarit intotdeauna sa-i ia apararea, pentru ca ii leaga o prietenie de o viata. Cei doi nu seamana, insa, unul cu celalalt. Mony Bordeianu e rebel, romantic si indragostit mereu, in timp ce Covaci e razvratit si dur.
Intr-un interviu exclusiv, Mony Bordeianu ne-a vorbit despre viata si despre dragostea lui secreta, despre muzica si despre ratacirile sale prin lume, despre visurile pe care urmeaza sa le implineasca in curand… >>>

Mircea Chelaru: Critica societăţii româneşti antedecembriste – „România moluscă”

Generalul Mircea Chelaru, născut în 1949, este doctor în ştiinţe militare şi a absolvit, pe lângă Şcoala Superioară de Ofiţeri şi Academia Militară din România, Colegiul de Studii Strategice şi Economice de Apărare din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” din Germania şi cursuri internationale de drept militar. În anul 1990, a fost director al Diviziunii III de contraspionaj la Serviciul Roman de Informaţii. A fost şeful Marelui Stat Major al Armatei în anul 2000. Din anul 2008, este general cu patru stele, în rezervă. >>>

Mareşal Ion Antonescu: 23 august 1944 – La „Judecata istoriei”

English: Picture of Ion Antonescu, PD under Ro...

Sub titlul „Însemnări din celulă”, rândurile scrise de Mareşal sub imperiul cumplitelor realităţi ale zilei de 23 august 1944 trebuiesc cunoscute de întregul popor român şi de către toţi istoricii oneşti. Însemnările au fost scrise pe filele unei agende ce aparţinuse Regelui Carol al II-lea, găsită de către Mareşalul Ion Antonescu în încăperea-seif unde fusese închis.

După cum se poate constata, Textul Mareşalului Antonescu, semnat şi datat – 23 august 1944 – cu menţiunea „scris în celulă”, constituie un important document pentru clipa când „Trecutul va fi chemat la judecata dreaptă a Istoriei”. În ziua următoare (24 august 1944), urmare a bombardamentului aerian german asupra Palatului Regal din Bucureşti, ordonat de Adolf Hitler ca reacţie la arestarea Mareşalului, agenda s-a rătăcit, fiind descoperită de către căpitanul Gheorghe Teodorescu, din Corpul de Gardă al Palatului Regal. Ascunsă vreme de decenii, la 20 mai 1980, ofiţerul a prezentat agenda lui Nicolae Ceauşescu, solicitându-i să aprecieze „asupra valorii politice şi istorice”.  Acesta nu a distrus-o, ci a dispus să fie depusă la arhivă şi păstrată în siguranţă. (Ion Măldărescu) >>>

7 paşi spre descoperirea Elveţiei

Elveţia nu este o ţară foarte mare, dar una dintre cele mai bogate din lume. Se învecinează cu Franţa, Germania, Italia, Austria şi Liechtenstein şi oferă cele mai uluitoare privelişti ale Alpilor. Aici există o mulţime de atracţii provocate de om şi de frumuseţile naturii, Alpii ocupând cea mai mare parte a teritoriului ţării. >>>

28 iunie 1940- Consecință a Pactului Molotov-Ribbentrop: URSS declara razboi României!

28 iunie 1940. „Timpul”, „Universul” si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti, ca si in restul tarii, aveau prima lor pagina in chenar de doliu. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana – ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei, de catre Uniunea Sovietica, in urma unui ultimatum deosebit de insolent. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt, acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum, dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei!  >>>

dr. Viorel Roman- Occidentalizarea românilor 2012

Conflictul dintre lumea anglo-saxonă, atlantică şi cea continentală, cental-europeană, germanică, a generat un război de treizeci de ani 1914-1945 menit să distrugă complet Germania. Asta a urmărit şi a declarat deschis Churchill şi contemporanul nostru Kissinger confirmă asta din nou: în ultimă instanţă s-au purtat două războaie mondiale pentru a inpiedica rolul dominant al Germaniei. 

Apoi integrarea germanilor ocupaţi militar de anglo-americani într-o organizaţie paneuropeană, urmărea inpiedicarea refacerii unui nou Reich. De aceea nu-i de mirare că atunci când, cu sprijinul lui Gorbaciov, Germania redevine suverană, atât Thatcher cât şi Mitterrand sunt impotrivă. >>>

Octavian Curpaș- Despre jurnalismul de calitate ca demers cultural, într-un dialog cu Lucian Hetco, editor şi redactor şef al revistei „Agero”

Lucian Hetco redactor revista AGERO- Germania

Odată ce te-ai decis să te stabileşti într-o altă ţară, trebuie să iei în calcul că orice adaptare la o nouă cultură este o provocare ce presupune ani de zile de muncă susţinută. Cu o astfel de provocare s-a întâlnit şi poetul şi eseistul român Lucian Hetco, editor şi redactor şef al revistei “Agero”. Acesta ajunge în 1990 în Germania, unde i se deschide un nou orizont. Fiind dintotdeauna, un om corect şi disciplinat, reuşeşte să adopte mai uşor decât alţi etnici români aflaţi aici, valori şi deziderate ce pun pe primul loc ordinea, perseverenţa şi calitatea. Ca dovadă stă şi faptul că de 20 de ani, Hetco este angajat al trustului german TELEKOM, unde în prezent, deţine funcţia de şef de proiecte în domeniul informatic, cu atribuţii manageriale. Lucian Hetco s-a născut în 1963, la Oradea, este căsătorit cu Renate şi are doi fii, Bruno (22) şi Patrick (12). În 1986, acesta şi-a luat licenţa la Facultatea de Ştiinţe Economice din Timişoara. >>>