George Enescu

Reclame

George Enescu, Rapsodia română

Un ilustru muzician născut la Roman: Mihail Jora

Mihail_JoraAzi se împlinesc 42 de ani de la trecerea în eternitate a lui Mihail Jora. Născut la 18 august 1891, la Roman (10.05.1971, Bucureşti), compozitorul, dirijorul, academicianul Mihail Jora a studiat la Conservatorul din Iaşi (1909-1911), Facultatea de Drept, Iaşi (1909-1912), Conservatorul din Leipzig (1912-1914). A îndeplinit diferite funcţii: director muzical (Radiodifuziunea Română, 1928-1962), rector al Conservatorului (Bucureşti, 1941-1947), dirijor, pianist, consilier artistic al Filarmonicii şi al Operei Române (Bucureşti, 1931-1945). A fost unul din membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru al Institutului Max Reger din Bonn (1948) etc. Mihail Jora a fost creatorul liedului şi al baletului românesc contemporan (“La piata”, “Curtea Veche”, “Întoarcerea din adâncuri”, Hanul Dulcinea”). A studiat în Leipzig cu Max Reger şi Robert Teichmuller. Talentul sau, >>>

Ovidiu Trifan – Influențe ale folclorului muzical românesc în lirica eminesciană

prof. dr. Ovidiu Trifan Motto: Există o ,,Idee Eminescu” iar aceasta s-a zămislit sub zodii româneşti. (Lucian Blaga, Spaţiul mioritic)

 Nichita Stănescu spunea că pentru el patria este limba română. De aceea – continuă poetul –pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. Cu aproape un veac mai înainte, Eminescu a notat în epopeea dramatică Horia, unul din proiectele sale nefinalizate: Limba e muzica celui mai mare maestru al ei, muzica nu e decât limba română pusă-n muzică. Limba română născută pe note, limba română cântată în ape, ţeara unei feerii[1]. Ambele definiţii sunt complementare şi surprind în sintetize metaforice transcedentale tot >>>

Ovidiu Trifan, dirijorul și compozitorul

prof. dr. Ovidiu Trifan Dirijorul și compozitorul Ovidiu Trifan, cadru didactic al Școlii de Artă “Sergiu Celibidache” din Roman, predă muzica în comuna Valea Ursului. Din zona în care lucrează au pornit nume mari ale muzicii lăutărești sau populare, cum ar fi violonistul Marinică Botea.

 Două dintre disciplinele școlare, muzica și educația plastică, au fost – și, pe alocuri, încă mai sunt – desconsiderate în școlile românești. Este părerea profesorului doctor Ovidiu Trifan, cadru didactic la Școala de Artă “Sergiu Celibidache” din Roman. Lipsa cadrelor didactice pregătite să predea aceste discipline și numărul redus de ore pe săptămână fac ca, de mulți ani, muzica și desenul să fie date în completarea catedrei altor dascăli. >>>

Vavila Popovici – Bach și Debussy în interpretarea pianistei Angela Hewitt

Hewitt-Angela„Muzica este o putere spirituală în stare să lege toţi oamenii între ei.”   George Enescu.

În data de 17 februarie 2013 a avut loc concertul pianistei Angela Hewitt, în sala teatrului „Reynolds Industrie” din cadrul Universităţii Duke (Reynolds Industries Theater, Duke University) din orașul Durham, Carolina de Nord. >>>

Primul masterclass de instrumente vechi orientale din România

După seria de concerte de muzică orientală şi muzică veche românească organizate anul trecut de Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie „Anton Pann” împreună cu Institutul Cultural Român în cadrul programului Când Bizanţul eram noi, un nou proiect, de data aceasta educaţional, a adus în prim plan muzica de curte din Ţările Române. După ce au explorat un sector al istoriei muzicii româneşti practic absent din tratatele conservatoarelor şi au adus dovada sonoră a ancorării culturii noastre în spaţiul oriental, echipa lui Cosntantin Răileanu propune acum formarea tinerilor muzicieni în acest tip de muzică şi implicit în folosirea instrumentelor specifice. >>>

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi

C O M U N I C A T

  În perioada 14-16 decembrie 2012, în Nordul Bucovinei, la Cernăuţi,  a şasea oară consecutiv, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina din Suceava,  Liga tineretului român „Junimea” din regiunea Cernăuţi şi Asociaţiunea ASTRA Mihail Kogălniceanu Iaşi,  a organizat  Zilele  Culturii Tradiţionale Române. Acţiunile au fost sprijinite de Primăria Municipiului Iaşi, Primăria Cernăuţi, Administraţia Regională de Stat Cernăuţi şi Fundaţia „Iuliu Maniu”, Boston/New York. 

Sa_mi_canti_cobzar

În cadrul manifestării s-au desfăşurat:

      –  Ediţia  a III-a  a Simpozionului „Vatra dulce strămoşească”, dedicat problemelor cercetării, culegerii  şi păstrării folclorului (Titluri comunicări: Adina Hulubaş >>>

Artă romaşcană la Piatra-Neamţ

Începând de marţi, 6 noiembrie, simezele Galeriei “Lascăr Vorel” din Piatra Neamţ vor găzdui expoziţia personală a unui artist plastic romaşcan, mai puţin cunoscut publicului pietrean, pictoriţa Monica D. Carp. Artista este născută la 1 martie 1956 în comuna Bozienii de jos şi a absolvit Universitatea de Arte  “George Enescu” din Iaşi, Facultatea de arte plastice, decorative şi design, instituţie unde îşi susţine şi doctoratul (sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gavrilean) cu lucrarea “Simboluri din arta populară şi arta creştin-ortodoxă integrate în pictură”. >>>

Mândria de a fi român

În ultimul timp am întâlnit persoane, în special dintre tineri care, la întrebarea daca sunt mândri de faptul că sunt români sau ce părere au despre România, dădeau un răspuns scurt: nu, nu sunt mândru că sunt român…fiecare argumentând în felul lui. Acum, întrebarea mea este: ce i-a determinat pe aceşti oameni să fie aşa indiferenţi faţă de propria lor ţară şi de ce? Care sunt cauzele si cine se face vinovat de aceste lucruri? Nu o să incerc să aflu răspunsuri la aceste întrebări pentru ele se află în faţa fiecăruia dintre noi, în schimb o să încerc să pun problema mândriei de a fi român pe baza istoriei.

>>>

Cu pasul prin oraşul Pucioasa

  Motorul maşinii torcea prin oraşul Pucioasa şi s-a oprit în dreptul Hotelului „Ceres”. Înalt, frumos, echipat cu cele necesare, gata pregătit pentru a primii lumea la băi. Am coborât din maşină şi m-am pierdut printre lumea venită la tratament, la odihnă.

  A doua zi, am pornit să colind oraşul interesându-mă cu precădere de partea cultural-educativă a acestuia. Întrucât era >>>

Sergiu Celibidache s-a întors acasă

În ziua împlinirii a o sută de ani de la nașterea muzicianului romașcan Sergiu Celibidache, fiul său, Serge Ioan Celibidache, a fost prezent la un eveniment emoționant desfășurat la Roman: un bust al compozitorului Sergiu Celibidache a fost dezvelit joi, în piața ce îi poartă numele. “Am avut privilegiul de a fi alături de tatăl meu timp de 28 de ani. Acum, el s-a întors acasă“, a spus, vădit emoționat, fiul compozitorului. UNESCO a declarat anul 2012 “Anul Celibidache”, iar Google l-a omagiat joi pe compozitorul romașcan printr-un logo special.

>>>

Sergiu Celibidache- „Trăiţi muzica! Trăiţi sunetul! Trăiţi-vă visul!”

Magdalena Popa Buluc în dialog cu regizorul Serge Ioan Celibidache

(Trailer  al filmului regizat de Serge-Ioan Celibidache, „Gradina lui Celibidache”)

Universul lui Celibidache. Dirijor de notorietate mondială, celebru profesor şi compozitor, Sergiu Celibidache s-a născut pe 28 iunie 1912, în Roman. A început studiile de pian, a terminat şcoala şi a început să studieze muzica, filosofia şi matematica la Universitatea de Arte din Iaşi. La 23 de ani, Sergiu Celibidache părăsea Iaşiul pentru a-şi urma visul de a deveni compozitor. Ajunge la Berlin şi se înscrie la Academia de Muzică (Berliner Hochschule für Musik) şi la Universitate, unde urmează cursuri de filosofie. Până în 1945 studiază intens cu Heinz Tiessen, Hugo Distler şi Walter Gmeindl. În 25 august 1945 are loc primul concert cu Orchestra Filarmonică din Berlin, care cunoaşte un succes răsunător. În 1946 este numit dirijor al Orchestrei Filarmonice din Berlin, unde a susţinut 414 concerte. În 28 noiembrie 1954 i se conferă distincţia “Crucea de Merit” a Republicii Federale Germania şi dirijează ultimul său concert la pupitrul OFB. În urma numirii lui Herbert von Karajan ca director, părăseşte Berlinul. >>>

Mihai Știrbu- Iubirile scriitorilor: Octavian Goga și Veturia Goga

Una dintre femeile importante nu doar celor apropiaţi, a fost soţia poetului Octavian Goga, Veturia. De reţinut poate, că fiecare dintre cei doi era la a doua căsătorie.

Prima dragoste a poetului, despre care aflăm dintr-un dosar epistolar întocmit de universitarul sibian Ilie Gutan, ar fi fost Aurelia Rusu, o tânără de 18 ani, elevă la Seminarul pedagogic din Blaj, dezmierdată blajin prin formula „gingaşa surioară“. O altă iubire, Adelina Olteanu-Maior, constituie şi ea un moment de referinţă în evoluţia sentimentală a scriitorului – condamnat, parcă, la eterna repetiţie în materie de amoruri pierdute. >>>

Castelul Sturdza de la Miclăușeni

 

Castelul de la Miclăuşeni este situat pe soseaua Roman-Iasi, la 25 de kilometri de municipiul Roman și 65 de kilometri de municipiul Iaşi. Exteriorul monumentului are numeroase turnuleţe şi decoraţiuni cu simboluri preluate din stema familiei Sturdza. Parcul dendrologic din jurul castelului a fost gândit în stil englezesc şi are arbori exotici. Oferta turistică este completată de un iaz miniatural, plin cu nuferi galbeni, în faţa mănăstirii, şi cu două iazuri mari, în exteriorul parcului. O trăsură de epocă lăsată la Miclăuşeni aminteşte că, în 2003, la castel a fost filmată cea mai mare parte a filmului „Orient Expres“, regizat de Sergiu Nicolaescu. >>>

George B. LØVENDAL – un strălucit artist viking la gurile Dunării

In galeria marilor admiratori ai ţăranului român, ai bogăţiei sale spirituale şi de autentică trăire se înscrie, la loc de frunte, şi pictorul George B. LØVENDAL, artist multilateral român, de origine danezo-norvegiană[1].

Contactul, pe la începutul anilor ’20, cu realităţi­le satului românesc a marcat definitiv arta şi viaţa sa. Stau mărturie elocventă sutele de picturi[2], schiţe, acuarele etc., în care a încercat să refacă cronica lumii mirifice a satului românesc aflat la crepus­culul existenţei sale patriarhale. >>>

Manifestări ale solidarităţii romaşcane în anii primului război mondial

    Identificat deopotrivă ca spațiu al libertății, dar și loc al pierzaniei, al alterării și degradării tradiției, unde omul trăiește în „concretul mecanic,/ într-o trează și lucidă superficialitate” (Lucian Blaga), orașul este totodată și spațiul unde se manifestă cel mai pregnant antiteza individualism – solidaritate.

   Dacă individualismul este extrem de vizibil în spațiul urban, unde, de cele mai multe ori primează interesul particular al individului, solidaritatea este cumva la polul opus, fiind mult mai greu de sesizat. De altfel, progresul tehnic a contribuit la accentuarea individualismului, văzut de unii gânditori moderni ca o realizare majoră pe calea inevitabilă a progresului (descoperirea bogăției eului, a sensibilității individuale, diversitatea indivizilor etc.); sau, dimpotrivă, ca pe un mod elegant de a legitima realități umane nu tocmai măgulitoare: ura, invidia, viclenia (născute și din permanenta competiție între oameni).[1] >>>

Festivalul Sergiu Celibidache- Interviu cu Serge Ioan Celibidache

În perioada 3 mai – 7 iulie, la Bucureşti are loc prima ediţie a Festivalului „Sergiu Celibidache“, organizată cu prilejul aniversării a 100 de ani de la naşterea marelui dirijor român. Festivalul este organizat de Fundaţia „Sergiu Celibidache“, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti. Timp de mai bine de două luni, vor avea loc concerte, expoziţii, masterclass-uri, conferinţe şi proiecţii de filme, la care vor participa invitaţi din ţară şi de peste hotare. Regizorul SERGE IOAN CELIBIDACHE, fiul marelui dirijor şi preşedintele Fundaţiei care organizează festivalul, vorbeşte despre acest eveniment, dar şi despre relaţia sa cu România. >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu- Rapsodie. Lui Enescu.

The George Enescu Festival at the Romanian Ath...

Motto: “Ţinteşte spre lună. Chiar dacă nu vei reuşi, măcar vei fi printre stele”.(Les Brown)

Parodie-pamflet, creaţie dedicată personalităţii marelui muzician George Enescu. >>>

Maria Diana Popescu: Dialoguri privilegiate – Pianista Luiza Borac

– „Şcoala de pian românească are rădăcini adânci” – 

În anul 2007 pianistei Luiza Borac i-a fost conferit premiul B.B.C., aşa numitul „Oscar” al CD-urilor în Marea Britanie, pentru cea mai bună înregistrare instrumentală CD a anului. Înregistrarea dublului CD cu integrala lucrărilor pentru pian de George Enescu a fost selecționată dintre 1500 de înregistrări concurente, de către un juriu de specialitate alcătuit din mari personalități ale criticii muzicale internaționale şi susţinută de peste 40.000 voturi ale >>>

Veronica Anghelescu: Dumitru D. Botez- repere biografice

Pe 10 martie 2012 s-au împlinit 108 ani de la naşterea dirijorului român Dumitru D. Botez. Pentru mine, şi nu numai pentru mine, această aniversare nu este doar o simplă dată din istoria muzicii. De la vârsta de 18 ani, cânt în Corul ce poartă numele lui Dumitru D. Botez, dirijat de Eugen Kreiss, unul dintre discipolii săi cei mai apropiaţi. De aceea, m-am gândit că ar fi o ocazie foarte bună pentru a aduce un omagiu celui care a fost Dumitru D. Botez, o personalitate a culturii române, un adevărat „deschizător de drumuri” (fără a dori să utilizez expresiile consacrate ale limbajului de lemn, această sintagmă i se potriveşte lui Dumitru D. Botez din mai multe puncte de vedere pe care le voi ilustra în acest reportaj). Şi suntem datori să nu îl uităm. >>>

Jean Bobescu (1890-1981)- in memoriam

(1890-1981) muzician

 Jean Bobescu, violonist, dirijor şi profesor (5. VIII. 1890, Iaşi — 5. VIII. 1981, Bucureşti). A studiat la Conservatorul din Iaşi (1907-1911) sub îndrumarea Sofiei Teodoreanu (teorie-solfegiu) a lui Teodor Teodorni (vioară) şi Alexandru Zirra (armonie, compoziţie). In anii 1911-1916, profesor de vioară la Conservatorul „Elena şi Elefterie Cornetti” din Craiova. Debutează ca şef de orchestra la Bucureşti, dirijind, la pupitrul orchestrei Companiei „Guritză-Corfescu”, opera „Bărbierul din Sevilla” de G. Rossini (1916). Dirijor de fanfară in Regimentul 13 infanterie din Iaşi (1916-1917); dirijor al Orchestrei simfonice si profesor de vioară la Conservatorul din Craiova (1917-1920); >>>

Gh. A. M. Ciobanu – Dumitru D. Botez „O baghetă de neuitat”

eseist, critic de artă, Roman

Personalitate complexă a culturii noastre contemporane – erudit dirijor, compozitor, pedagog şi estetician – muzicianul Dumitru D. Botez aparţine întrutotul oraşului Roman, oraş în care a văzut pentru prima oară cerul patriei, în care şi-a petrecut cei dintâi paşi în lumea cunoaşterii şi a frumosului artistic, în care şi-a desfăşurat creator zborul unor mâini zămislitoare de minune sonoră. Având ca profesori pe un alt mare romaşcan – Al. Zirra – ca şi pe Antonin Ciolan sau Gavril Galinescu, >>>

Emanuela-Roxana Arghir

 S-a născut pe 13 decembrie 1989. Este absolventă a Liceului de Artă „Ştefan Luchian”, Botoşani şi în prezent studiază Designul Interior la Facultatea de Artă George Enescu Iaşi ( anul III). >>>