George Anca: Din Zăpezi hawaiiene

george ancaacestui zbor

sunt obligat de soarta acestui zbor să zac

în vers încetinitul Pacific la un pac

soldaţii marinarii de liberi invitaţi-i

strop marinari la apă la aer cu soldaţii

pentacostală riga de mătăcină zimţ

auzi-ne aloha Hawaii cu părinţi

deritm claustru laur coclaur de Pacific

nu-mi strig lichid poi mâine jumate de specific

treflez încetinirea speed aş juca nu ştiu

ne află ore hore pe cobre coboriu

de hula te învaţă aniversarea bulă

ci ne distrăm canastă Popescului din hulă >>>

George Anca: Poeme din Tangoul tigrului

george ancanu mai sunt

nu mai sunt aşa trist
să scriu un tango
nu sunt argentinian
abia ghitara Gita
pe post de cumparcita
Montevideo vide
cu viza se divide
mi-o trece săptămâna
zicându-ţi săru-mâna >>>

Adina Dumitrescu – Pacea lumii

                                                           Poetului George Anca (70 ani) –La mulţi ani! –

Ca pe scoarţa cerebrală desfăşurată, becuri se-aprind, becuri se-ascund după lanuri mănoase,
şi se sting pe vecie, lăsând necolorate, pălite, treptele templelor lui Sargon
şi-al ţinutului dintre Tigru şi Eufrat. Mesopotamia împărţită, întregită, a devenit Babilon.
Apoi degetele rămase-n bazalt, din mâinile lui Hammurabi descifrează popoarelor propriul cod,
deschid canale, capete de pod, ridică fortificaţii şi le-mpreună, închinându-se regelui soare Samas. Becuri se-aprind, iar pălesc, altele neaprinse-au rămas,
noi grădini suspendate poartă florile lumii aninate-n ciorchini,
falii, dealuri şi stânci iau contur din suspin de femeie persană,
flori de vise parfumate, exotice, doruri şi dorinţe emană,
stăpânind tot pământul.
Din desiş de tufiş feţe noi, neştiute se-arată purtând semnul războiului.
Iar se-aprind şi se sting becuri multe. După doruri şi lupte, au rămas filamente,
bucăţi rupte din ziduri şi însemne descifrate pe sub pante de munte.
Prafuri negre şi roşii vin acum din Egipt ‘naintând înspre maluri de Nil,
iar se-aprind şi se sting becuri multe. De pe Ind, arieni îşi cântă carele, coborând Gangele.
N-ajung lacrimi să cuprindă înălţări şi-nchinări înspre zări,
n-ajung braţe din coarnele lunii să cuprindă ofranda şi jertfa în vârtej de-nchinări,
soarele să le aprindă cinstind, pomi şi păsări şi floare-n serbare să ridice, să venereze,
să le-nalţe spiritului suprem, minţii treze. Mintea trează! Ghemul făcut, desfăcut, deşirat, e cunoscut şi lăsat peste maluri şi dealuri, în mişcare de voaluri, ca o limbă vorbită.
O sanscrită incită la controverse…limbă moartă sau limbă încă vorbită?
Se zvoneşte, se vorbeşte despre bogăţiile Guptei……se aprind beculeţe. >>>

George Anca: Spectacol-lansare a volumului de versuri “IUBEŞTE-MĂ şi IA-MĂ CU TINE”

Vasile MenzelCea de-a zecea carte de versuri a lui Vasile Menzel urmează volumelor: Frumusețea candorii, 1995, Flacăra lăuntrică, 1997, Jolly Joker, 1999, Am văzut magnolie plângând, 2000, La un cappuccino despre tainele iubirii, 2001, Fac un plonjon în ziua de mîine, 2003, Dușmanilor mei cu prietenie, 2006, Ruj pe buze, 2010, Cartușe cu flori, Tipo-Moldova, cele mai multe cu traducere în engleză de Veronica Angelescu. Ceea ce ar fi putut trece la început drept un hobby târziu se învederează a fi un crescendo literar al carierei de muzician și actor, poate și o scurtătură paradoxală spre longevitate. Oricum, și-a asigurat, prin intrarea în antologia “Actori poeți”, alcătuită de Mircea Ghițulescu, o recunoaștere între Matei Millo și Emil Botta sau Ștefan Radof și Mircea Albulescu.

Pe copertă, în rol, un tânăr honved rebreanian. Iubește-mă și ia-mă cu tine, un titlu simplu parodic sentimental, acoperind compoziții mereu scenice, „vesele și triste”, ca în Topârceanu? >>>

George Anca – Berbere

george ancatune-ți

tune-ți ziua treisprezece
plus două garoafe anii
agramate de berbece
rânduri alias metanii

zburasei de pe spinarea
boului transpirat
rusoaica marea
și-a petrogradat

liniști stei ne-nțepene
sămânță de pepene
ce pe ne de lene le
cânte ce balenele

cum n-ai scre literar
cu o viață printre morți
nebăgați în buzunar
sat cu sat din porți în porți >>>

George Anca – „Adormirea răzbunării”: Lăcrămioara Stoenescu – ,,Copii – dușmani ai poporului”

copii-dusman-al-poporuluiPe când apariția memorialelor din temnițele comuniste se estompa îngrijorător, profesoara de franceză Lăcrămioara Stoenescu și-a deturnat, aparent, cariera, publicând, la debut, în 2007, la Curtea veche, romanul-document Copii – dușmani ai poporului, dedicat tatălui ei, cu un motto din Mircea Vulcănescu: „Să nu ne răzbunați”. În 2014, urmează a fi publicat în italiană, cu sprijinul Institutului Cultural Român.
„Fetița e ‘poetă’, cu publicații în revista Pionierul și cu vise de scriitoare. Preocupările sale literare o fac să suporte mai ușor arestarea tatălui, deportarea, exmatricularea din clasa a V-a, toate umilințele și mizeriile îndurate în Moldova. Am prezentat gândurile și mai ales nedumeririle sale, în deosebi aceea că un copil de numai zece ani poate fi numit ‘dușman al poporului’, al unui popor de oameni mari” >>>

George Anca – poeme

Surya suriu

Surya suriu Sauron juguriu
nespălat de supărare Savitur
kama vama ia-mă yamă a mă

Val hinotizează soarele să-i spună
de când îi creșteau și lui dinții
prin cumulus către Andalo

Prenestino ancora voce
în căruță cu Montale
și mai unde ochi de soare >>>

George Anca – Cărţile lui Dimitrie Grama la Colocviile de Marţi

dimitriCărțile lui Dimitrie Grama (Gibraltar), Ilidia, povestiri, (Ed.Conta, 2012) și Singuri împreună, poezii, (Ed. TipoMoldova, 2013), au fost lansate pe 19 noiembrie 2013 la Colocviile de Marți, găzduite de Centrul socio-cultural Jean Louis Calderon din București. Autorul și-a salutat prietenii, în puține cuvinte, neplăcându-i, a spus, ridicarea în slăvi, cât să-i fie frică să se mai uite în jos. Adrian Alui Gheorghe, antologatorul și postfațatorul lui Grama, l-a contextualizat cu Roland Gaspar, Baudelaire, Pessoa, Ante, neuitând de Eminescu, iar Corneliu Zeană i-a dedicat un Palimpsest pentru suflet perpretrând ecouri din Spiru Fuchi şi Konstantinos Kavafis. Profesorul chirurg Florian Purghel, coleg de școală și de atletism de performanță, a pus pe masă cartea chirurgiei oncologice cu aura lui Grama. Ce actori vor recita poemele, quasizen expresionist, ale lui Dimitrie, fie și la teatrul de poezie al Colocviilor, vor opta pentru unele ca acestea, din Singuri împreună:

>>>

Adina Dumitrescu: Bumerangul gândurilor – despre Provensale

Mi-am permis acum aproape trei ani, după îndelungă citire, să cataloghez poezia lui George Anca drept poezie academică, termenul fiind nefolosit în încadrarea literară. Mă george ancatot îndoiam de formularea mea, îmi tot spuneam că unde e poezie nu e academie, că au cuvintele înţelesuri aproape incompatibile. Partea zburătorului din mine se ferea de limite stricte, partea cititorului realist de poezie, căci există şi un astfel de cititor, nu voia să scurteze sau să decoloreze din aripi, să creeze nişe prin care să se piardă esenţe, miresme sau gânduri fantomă de zâne bune sau rele. Şi din real mi-am fabricat un bumerang, dar interiorul acestuia era plin de vise. Mi-am spus: dacă-l arunc, acesta nu poate decât în cel mai rău caz să facă drumul înapoi înspre mine, dar visul şi gândul rămân întregi. Îmi reconsider mai ferm termenul de poezie academică, citind Provensale. M-am aşteptat să vină spre mine aroma bucatelor provensale, ierburile acelea ce umplu locul şi farfuria călătorului, să vină unda de lavandă şi violete şi maci înfloriţi lângă piperul ierbii crude, să vină un vânticel rece dinspre Alpi şi un

>>>

George Anca – Provensale

george ancacoupo santo

coupo santo e versanto acest rând în Maillane
fata s-o auzi prin gelozii de zăluzi ufizzi
ziceți voi ziceți auzim noi auzim peste Italia
Vencelas al câtelea celt și mai încoace niciun român

la nuit talismatique dacă se grăbea la ora de muzică
sacul meu e-al tău de-l uitași în hău despărțitor de rău
știți voi și nu mă spuneți între românime cocoș bibesc
la gardaren riboun ripegno nostro rebello lango d’Oc

nu mai are pana pasăre cormana armatol armana
maeștri doi în regalitate octosilabică Dietrich Manel
mai electrică blana nonbizonului mont com conne putaine
ori amestecai adjective ori te compun bușind album(ină)

>>>

George Anca – Gheorghe Lupașcu, ,,Vocația osândei”

Vocatia osandeiO antologie mausolină de 860 pagini A4 reunește la TipoMoldova, în colecția Opera omnia/Poezie contemporană, volumele publicate de Gheorghe Lupașcu: Laocoon împăcat (1969), Stăpânul timpului (1980), Întoarcerea arlechinului (1980), Ziua Delfinului (1988), Singurătate pe planeta pământ (1994), Iubire Exilată pe Terra (2000), Excelența (2001), Iambirul (2003), Strigăt în Alcandoria. Invazii (2004), Monologul secret al prințului Hamlet (2005), Vocația osândei (2006), Iambirul țărmului poetic (2007), Baladin într-o fabulă (2008), Când… (2010), viețuitoare (2011). Poate, cum s-ar fi încolonat pe verticală, asemeni modulelor brâncușiene, armonice divine ale formelor poetice, botezate și iambiri, fie textul clasicizant-raționalist, romantic, modernist, postmodernist, fractal. >>>

Editura Muşatinia prezentă la Colocviile de Marţi, amfitrion prof. dr. George Anca – Arta contemporană și imaginarul inter-asiatic

sigla inv.colocviiPrimarul Sectorului 2 Bucureşti are deosebita plăcere să vă invite Marţi 29 octombrie 2013, orele 17.00, la evenimentul cultural
Colocviile de Marţi- Arta contemporană și imaginarul inter-asiatic
Evenimentul va avea loc la Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”,
Str. J.L. Calderon nr.39, tel. 0213156670
Anul IV, nr. 12 (50). Auspicii: Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională Mihai Eminescu, Soceitatea de Etnologie din România. Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete. >>>

George Anca – Un Picaro duios-amar

calatoriile_lui_nea_pusi_liderPuși Dinulescu, Călătoriile lui Nea Puși, Editura Lider, București, 2013

24 de retrocălătorii pușiene – de sertar, recompuse, cumva testamentare, incluzând o revoluție și informații amoroase – tentează imposibilul unei armonii cu sine și cu viața lumii călătorite sub vechiul regim, în zorii neocapitalismului, și la început de mileniu. Poate umorul, de la argou la subsol eufonic, va încânta pe mulți, pe alții, mai puțin. Însuși autorul-personaj, picaro bucureștean, se împieptează ori se ia peste picior, întru descătușarea propriei literaturi, printre sirene-dulcinei, parcă anume pentru a se dezlega în sfătoase cumpăniri moral-politice, îndeobște anticomuniste, anticapitaliste, totdeauna scriitoricești, cinematografice, teatrem. >>>

George Anca – Între nepot şi femur

george ancaVisăm frumos, în compensație. Mai rar părinții, mai des oculții. Separăm cariere. Termen de decodare, 90 de zile. Nu l-a lăsat diavolul acasă – să tacă năibii din gură.
Coposu, gheișa și eu în cameră, ba în pavilion, venise la el, se așezase pe pătură lângă mine, i-am atins coapsa prin ciorap, ca spre a-i verifica pezența, bătrânul se japonizase de-a binelea, hai și eu, să nu mă vadă. Fata, că de ce visase pe Guy, gay, de-o chema și n-ajungea, că hrănea copilul, dar de ce, doar nu s-o fi temut pentru băiat. Greu, nepoate cu fetele și visele astea de primăvară, plute pe timiditatea copilăriei la bătrânețe. >>>

George Anca – Călătorul călătorului

Matematician universal şi scriitor român, Florentin Smarandache publică, stilat, al treiela „Jurnal instantaneu”, Prin bătrâna Europă, după Pura Vida, si Aventuri Chineze (lansate la Colocviile de Marţi, în Bucureşti), Sitech, Craiova, 2012. M-a şi făcut atent, volumul acesta este de calatorii în Franta (unde a lucrat ca cercetator), Ungaria (unde a luat Medalia de Aur a Academiei de Stiinţe Telesio-Galilei), Anglia, şi Scoţia („la ultima tara am prezentat lucrari la o conferinta stiintifica”). „Aventuri chineze” este o carte despre o conferinţă de >>>