Ziua limbii române

Monitorul Oficial al României, nr145/19 III/2013, partea întâi, publică Legea privind instituirea zilei limbii române și decretul pentru promulgarea ei semnat de Președintele României, încheindu-se astfel un demers pe care, de mai multe legislaturi, societatea civilă românească, prin instituții ale ei de utilitate publică precum „Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc” și „Asociația Comunelor din România”, ca și prin decizii ale unor Consilii locale și ale unor organizații culturale din țară și ale românilor de pretutindeni, îl face pe lângă Parlamentul României. >>>

Bisericuţa din Gura Văii Deal

biserica-gura-vaii-deal

Biserica din Gura Văii Deal, comuna Girov, judeţul Neamţ, care poartă hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul“ se află pe lista monumentelor istorice din judeţul Neamţ. Ea a fost construită la 1822, de obştea satului, Gura Văii fiind sat răzăşesc, şi păstrează un patrimoniu iconografic de mare valoare. În registrele parohiei se păstrează însemnarea conform căreia sfinţirea lăcaşului a fost făcută de însuşi Veniamin Costachi, mitropolitul de atunci al Moldovei şi episcop de Roman între anii 1796-1803. >>>

Maria Rugină – Măsura omului ,,făcut”

IUBIREA este stea polară – Luceafărul mișcării tale.
Ea te înalță și coboară, dând vieții sens, imbold și cale.
Iubirea te va căuta: ea n-are viață fără tine
Și tot ce ai și ce nu ai, de drept și-n fapt, îi aparține.
 
Iubirea nu-i o datorie, nici un impozit permanent,
Pe care să-l plătești o viață, dacă n-ai fost o clipă-atent.
Cârma se află doar în tine, este esența ta ca fire,
Coroana inimii-lumină, descătușată de-ntâlnire. >>>

Ion Ionescu Bucovu – Viața lui Eminescu între mistificare și adevăr

Eminescu – omul

motto:
„Atâta să nu uitaţi:
„ că el a fost un om viu,/
viu,/
pipăibil cu mâna.//

Atâta să nu uitaţi:
/ că el a băut cu gura lui, – /
că avea piele/
îmbrăcată în ştofă. //
Atât să
nu uitaţi, – /
că ar fi putut să stea/
la masă cu noi,/
la masa cinei celei de taină//“

Nichita Stănescu >>>

Probleme logico-filosofice în scrierile slavo-române

Secolul al VII-lea a însemnat sfârşitul civilizaţiei romane din regiunile traco-gete, începutul dispersării şi exterminării treptate a populaţiei latin-orientale. Spre deosebire de celelalte neamuri migratoare, puţin numeroase, invazia slavilor a avut efecte catastrofale şi de lungă durată. Dispariţia vieţii citadine a condus, automat, la sfârşitul oricărei forme de cultură elevată, pentru câteva secole. >>>

Comuna Săbăoani – judeţul Neamţ, în sărbătoare

Duminică, 12 august, a fost sărbătoarea comunei Săbăoani. Cei veniți din străinătate s-au întîlnit  cu rude și prieteni din copilărie. Cu această ocazie a fost rememorată și activitatea lui Ianoș Robu, primul deputat catolic ales în divanul ad-hoc al Moldovei.

 Duminică, 12 august, comuna Săbăoani a îmbrăcat straie de sărbătoare. Cu mic, cu mare, locuitorii comunei s-au grăbit să participe la liturghia solemnă ținută în biserica “Sfinții Mihail și Gavril”. La eveniment au participat primarul comunei, Valeria Dascălu, și deputatul Ioan Munteanu . >>>

Adrian Majuru – Muzeele, o chestiune de management cultural

Ar trebui sa ne intrebam: sunt muzeele o necesitate culturală? Mai bine spus, care mai este necesitatea culturală în privinţa muzeelor?

Supradimensionate în departamente, secţii şi birouri, muzeele s-au transformat fie într-o sterilă confruntare între şefi cu orgolii mărunte,  – ale căror arme de atac şi contraatac sunt proiecte culturale făcute în grabă pe nervii subordonaţilor angrenaţi într-un hei-rupism lumpen-proletar -, fie au devenit un cavou milenar pentru neadaptaţi. Produsul cultural, în ultimă instanţă, însoţit de un variat expozeu antropologic, sociologic, patologic etc., se desfăşoară de fapt nu prin produsul cultural specific fiecărei instituţii, ci în interiorul acestor confruntări, iar vizitatorul mai bine ar fi invitat să studieze mulţimea de fizionomii măcinate de preocupări mici şi orgolii pe măsură, care populează instituţiile culturale. >>>

Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu Buşulenga): Să-l apăraţi pe Mihai Eminescu

Rostul acestui articol, pe langa apropiata zi, 20 august, in care Zoe Dumitrescu Busulenga (Maica Benedicta) ar fi implinit 89 de ani, este dublat de durerosul si incredibilul Ipotesti, sfartecat in aceasta perioada de rapoarte, sesizari penale, nepotisme si ordinare aranjamente, fapte de care greu se vor spala locurile devenite sacre pentru milioane de romani.

De ce Zoe Dumitrescu Busulenga?

Recunosc si imi asum ocolisul pe care il voi urma in a vorbi despre Eminescu folosind un exemplu prea putin cunoscut, dar deja atacat la drumul mare. >>>

Despre Bunicul Meu

 Tati Mitică! Strigam cu voce veselă de copil. Alergam spre poartă ştiind că avea să intre.

Auzisem claxonul de la bicicletă încă de la metrii. Ştiam sigur că are coşul plin. Aşa era întotdeauna când claxona. Cobora de pe bicicletă şi noi roiam în jurul lui. Abia aşteptam să mâncăm lebeniţă, cabanos, peştele murat cu ceapă şi toate bunătăţile ce le cumpăra. Era bunicul nostru şi ne iubea. Îi spuneam „Tati Mitică”. Nu ştiam să îi zicem altfel. Era tată pentru noi. Am crescut în casa lui şi ne-a >>>

Antonescu, Zelea Codreanu, personaje istorice tabu?

Ecourile stârnite de emisiunea Profesioniştii, realizată de Eugenia Vodă, în care jurnalistul Ion Cristoiu a declarat că liderul Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, a fost un personaj romantic şi incoruptibil, continuă încă să se facă simţite. Plecând de la acest caz, după toate scrisorile deschise, pro şi contra sancţionării emisiunii, o întrebare revine: Cum trebuie abordate astăzi subiectele controversate din istoria României? Chiar mai mult: în ce termeni trebuie discutat despre Corneliu Zelea Codreanu? Dar despre mareşalul Ion Antonescu? Ar trebui să fie cenzurate emisiunile care transmit alte opinii decât cele unanim acceptate despre personaje istorice controversate? La aceste întrebări răspund: Adrian Cioroianu, Andrei Pleşu, Dinu C. Giurescu şi Zoe Petre. >>>

Florentina Niţă – Poezii dintr-un ierbar

Rondel cu meri în floare

Merii încep să înflorească

Cât au în sânge dimineaţă,

Trezirea sevei naşte viaţă

Din roua gândului să pască. >>>

Constantin Dascălu, descoperitorul tezaurului de la Cucuteni, este căutat de UNESCO

     Reprezentanții UNESCO sînt interesați de profesorul și arheologul Constantin Dascălu , cel care a pus în valoare patrimoniul cultural al civilizației Cucuteni. Ca student al Universității din Berlin, Constantin Dascălu l-a avut ca profesor pe Hubert Schmidt.

 O personalitate a arheologiei românești – profesorul Constantin Dascălu – odihnește în cimitirul romașcan. Profesorul și arheologul Constantin Dascălu, originar din județul Iași, este cunoscut de romașcani la începutul secolului XX, cînd acesta a fost numit ca profesor de istorie și, ulterior, director la Gimnaziul “Roman-Vodă” din Roman. >>>

Maria a României

74 de ani, de cand a plecat dintre noi o romanca adevarata!
Testament:

Tării mele şi Poporului meu,

Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului. >>>

Maramureşul de basm şi amintiri (II)

Ajuns în Maramureş, rămâi uimit de tot ceea ce vezi. Maramureşul este presărat cu vetre strămoşeşti deosebite. Toponimele atrag, provoacă, încântă…

Cât e Maramureşu’ (vorba cântecului) sunt sute de perle, care sclipesc, încât nu poţi trece indiferent. >>>

Viaţa Sfântului Daniil Sihastrul

Situată în inima frumoasei Bucovina, într-o poieniţă sus pe creste, la o altitudine de 1100 metri, Mănăstirea Sfântul Daniil Sihastrul este închinată cuviosului Daniil Sihastrul, duhovnicul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. 

Viaţa Sfântului Daniil, numit Sihastrul pentru că şi-a desăvârşit credinţa în sihăstria codrilor Bucovinei, este strâns legată de cea a marelui domnitor al acelor vremuri, Ştefan cel Mare. Despre vieţuirea Sfântului Daniil însă se cunosc destul de puţine lucruri, poate şi din cauza firii retrase şi discrete a sihastrului. Pentru sfânt, smerenia a însemnat şi retragerea din calea măririlor lumeşti. Sfântul Daniil Sihastrul s-a retras din lume la fel de blând şi înţelept cum a trăit, lăsându-ne ca amintire nu trăsăturile sale pământeşti, ci spiritul său, ca un îndemn la cumpătare şi bună chibzuinţă. Viaţa sa a fost aspră şi dură, precum piatra chiliilor în care s-a ascuns din calea lumii.  >>>

Dorna Arini – mănăstirea de pe malul Bistriţei

Bistriţa curge liniştită, iar Bârnărelul „o priveşte”, de parcă ar vrea să o cicălească de ce e prea domoală. Pe mal de râu foşnesc arinii, iar pe munte e un alt spectacol – bacii îşi mână turmele. Apoi, se aud bătând clopotele şi întreg peisajul se umple de un sunet sfânt, venit dintr-un mare turn lemn (clopotniţa). E dangătul ce cheamă la rugăciune, e dangătul de la Mănăstirea „Acoperemântul Maicii Domnului” de la Dorna Arini.  >>>

Nichita Tomescu-Reprezentant juridic al Canadei la ONU, avocat al mafioţilor şi poet al Bărăganului

Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, neobosit în dezvăluirea celor mai straşnice momente din viaţa lui din exil, nu-şi revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri. Mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viaţa lui este un adevărat roman şi iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate! Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant şi jovial, ştia într-un mod aparte să îţi stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea şi să-i descreţească fruntea, presărând cu abilitate câte-o glumiţă aleasă cu grijă, astfel încât timpul petrecut în prezenţa lui să ţi se pară mereu prea scurt. Aşa s-a întâmplat şi atunci când mi-a vorbit despre Nichita Tomescu, un personaj interesant, care a avut rolul lui bine determinat în viaţa lui Dumitru Sinu. >>>

Ionel Necula: Prezenţe tecucene într-o revistă bârlădeană

Pentru tecuceni, pentru cei animaţi de intenţii spirituale, anul 1925 n-a fost prea generos din punct de vedere publicistic. Revistele Tudor Pamfile şi Gândul îşi începuseră apariţia în 1923, după o efemeră licărire peste arealul spiritului tecucean, iar cele două publicaţii nou-apărute în 1925 – Muguri şi Opoziţia unită n-au reuşit să coaguleze intelectualitatea oraşului într-o mişcare culturală  decomplexată şi sporitoare. Viaţa de provincie se târşia anodin,  leşietic şi doar câte-o conferinţă publică ocazională mai ventila, din când în când, aerul stătut şi placid de provincie uitată de Dumnezeu. >>>

Marian Malciu – Ea femeia

poet, Slatina

Cinstiţi FEMEIA!
Acum, la ceas aniversar,
toţi ce-o iubiţi şi-o preţuiţi
veniţi cu flori, aduceţi dar
de ziua ei să o cinstiţi! >>>

Liviu Antonesei – Poezia, condamnare la moarte

 Leo Butnaru ne oferă o carte cutremurătoare, o antologie a suferinţei paroxistice a poeţilor «în vremuri secetoase».

                >>>