Gh. A. M. Ciobanu – Portrete printre rame: EmiliaȚuțuianu – ,,Un nume ce reprezintă o ființă planetară deosebită..”

Dacă, pe parcursul acestei mini-galerii de „creionări”, în „allegretto”, a câtorva oglindiri contemporane, am întâlnit unele „personalități accentuate”, iată acum și o „rara avis”, ce ar putea constitui o altă grupare psihologică, pe care s-o denumim acum, „pro domo”, cu atributul de „paralongată”. Un „para” ce te poartă cu gândul la cele trei surori Brontë, din care una orbitează în jurul corelației noastre, chiar și prin prenume – Emily. O Emilia bucovineancă, devenită, apoi, romașcancă, roman-vodistă, ca universitate, ieșeancă și, în prezent, de aproape un deceniu, o „dirijoare” sensibilă de condeie literare, primul, ca poetă și eseistă ce este, iar secondo, ca „his master’s voice” a Editurii Mușatinia, unde se întâlnesc autori din toată țara. >>>

Reclame

Florin Gheorghiu – “Sentimente în Chihlimbar”

 

Muzeul viu al trăirilor

 Spiritul diasporei a devenit mai bogat prin apariţia volumului de versuri “Sentimente în chihlimbar”, semnat de Florin Gheorghiu. Cine este Florin Gheorghiu? Un vechi prieten, din perioada adolescenţei, cu care m-am regăsit după 38 de ani, graţie altei vechi prietene şi internetului. Cine este Florin Gheorghiu? Un om de ştiinţă şi cultură, născut la 22 februarie 1951, în orasul Huşi, judetul Vaslui. A absolvit ca şef de promoţie Facultatea de Biochimie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a finalizat şi susţinut un doctorat în Biochimie în cadrul aceleiaşi facultăţi.  A debutat cu versuri în revista “Literatorul” (1992), redactor şef Marin Sorescu. >>>

Vizitarea oraşului Baltimore

„ A călători este, pentru cei tineri, o parte a educației; pentru cei mai vârstnici – o parte a experienței.” – Francis Bacon

Viața ne deschide doar câteva porți spre a-i vedea frumusețile. Este zgârcită viața, dar măcar acel puțin văzut trebuie să fie clar și bine înrădăcinat în minte. Și mărturisit! Pentru aceasta folosim de multe ori povestirea orală, ori scrierea, ca un dialog între cel ce povestește și cel ce ascultă, sau între cel ce scrie și cel care citește. Cu aceste gânduri am încercat să aștern pe hârtie o… povestioară. >>>

Traditii si obiceiuri belgiene. Carnavalul din Binche

Binche este un oras francofon din Belgia, situat in provincia valona Hainaut. Acoperind 6063 de hectare, Binche-ul este format din 8 comune: Binche, Bray, Buvrinnes, Epinois, Leval-Trahegnies, Péronnes-lez-Binche, Ressaix si Waudrez. In prezent are o populatie de 32.750 de locuitori. Este renumit datorita carnavalului sau si a patrimoniului arhitectural. Binche este situat in regiunea centrala, pe axa care leaga orasele Mons si Charleroi. >>>

Constantin Enianu: Dreapta-slăvire (fundamente)

 În oraşul istoric încărcat de distrugeri şi de prefaceri, Ierusalim, unde a trăit şi suveranul Regatului Israel, David, au loc mereu sărbători cu cântece, localitatea fiind considerată „mama omenirii” sau „centrul Pământului”, după profetul Ezechiel. Aici Dumnezeu a ales a se desluşi pe Sine în Persoana singurului Său Fiu, care era un Om smerit. El a fost arhetipul sacrificiului de Sine pentru salvarea omenirii de păcatul adamic. Viaţa Lui modestă din Palestina şi durerea suferită în Ierusalim au schimbat calea civilizaţiei omenirii. Două mii de ani mai târziu, mesajul lucrării Sale „cu moartea pre moarte călcând” este resimţit şi în mileniul trei, ca un imperativ categoric: pentru ca mileniul să existe, trebuie să fie religios. >>>

Emil Loteanu şi arta ce urcă la cer

regizor, scenarist, poet Moldova

Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie, în satul Clocuşna din raionul Ocniţa. A învăţat la şcoala din Clocuşna. După anexarea Moldovei de est de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuţi, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, şi-a însoţit mama (Tatiana) la Bucureşti. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din Bucureşti. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuţi. A fost prins şi predat grănicerilor români, care l-au trimis la Bucureşti, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat primul film artistic românesc – «Viaţa învinge». A încercat să dea examen la IATC Bucureşti, dar dosarul său de admitere a fost respins . >>>