Constantin Enianu – versuri

plictis

de muncă sătul caut ideale
liniştiri în somn de noapte
dar visele adesea infernale
readuc din ziuă fapte
să-mi strice inima ce bate
iregular de-atâtea nevricale
când zilele-s pierdute-n plate
agoniseli rotundo-axiale
şi-mi vine uneori s-apuc
pe căi frânte sau curbate
ca omul plictisit şi zăpăuc
sub efortul care-i scoate
în faţă glorii ce se duc
apoi politicos în spate >>>

Reclame