Românce de excepţie

romance celebreAnne de Noailles, Raluca Rîpan, Luiza Zavloschi, Maria Rosetti, Elena Densuşianu – Puşcariu sau Cecilia Cuţescu – Storck sunt doar câteva nume din lista femeilor românce care de-a lungul timpului şi-au adus o contribuţie însemnată la progresul ştiinţei şi artei. >>>

Reclame

Elena Văcărescu- Personalități feminine din România

Elena Văcărescu (21 septembrie/3 octombrie 1864, Bucureşti- 17 februarie 1947, Paris, Franţa). Scriitoare, traducătoare, militantă pentru cunoaşterea culturii române în străinătate. A fost fiica lui Ioan Văcărescu, de profesie diplomat, şi a Eufrosinei (născută Fălcoianu), pe linie paternă descendentă din renumita stirpe a Văcăreştilor (Iancu Văcărescu a fost bunicul ei). A primit o educaţie aleasă (guvernantă engleză, care o familiarizează cu literatura britanică), desăvârşită la Paris, unde avea să se intereseze de filosofie, artă poetică şi istorie. Audiază la Sorbona cursuri de literatură, filosofie, estetică şi istorie, ţinute de Gaston Paris, Ernest Renan, Paul Janet, Gaston Boissier ş.a. A fost profund legată de vatra Văcăreştilor (Dâmboviţa) şi de moştenirea >>>

Carmen Sylva, Uimitoarea regină Elisabeta a României

MotoCarmen Sylva considera că ştie să facă pe toată lumea să viseze.
(Maria, Regina României)

„Isus a fost răstignit, Socrate a fost otrăvit, Fidias a fost acuzat de furt ! … Aproape că este o onoare să fii astfel tratat de către contemporani.”(Nota 1)


Cuvînt înainte
Un star în La Belle Epoque

Acum o sută de ani, Carmen Sylva, Elisabeta, regina îndepărtatei Românii, deseori apărea pe prima pagină a presei franceze. Chiar dacă este greu de crezut astăzi, ceea ce făcea, interviurile sau fotografiile ori articolele, erau o binecuvîntare pentru revistele feministe sau pentru cele foarte populare, pentru că ea întruchipa o regină „model” care suferea din pricina nedreptăţilor pe care i le făceau ceilalţi şi mai ales soţul său, regina pioasă, cu suflet caritabil şi o mare artistă, un fel de reîncarnare revăzută şi adăugită a celeilalte Elisabete, sfînta din Turingia, care-i precedase cu şapte sute de ani. Notorietatea sa era atît de mare încît o mare parte din teritoriul ţării de foc (Nota 2) îi poartă numele, ca de altfel şi mai multe obiecte ce se găsesc la vînzare, la îndemîna oricui: veşminte, ţesături sau feluri de mîncare (Nota 3). >>>

79 de ani de la moartea Annei Brâncoveanu de Noailles

XLIII
O, dacă-n moarte duhul, nu carnea-r fi mai tare,
Aş şti, cu mine câtă iubire va dispare.
De-ar flutura pe lângă sărmana mea troiţă,
Aş şti ce gânditoare şi dulce porumbiţă
Sub glie şi sub boltă cântarea şi-a sfârşit.
M-aş închina la trupul acesta prăbuşit –
Delir şi minte-n dânsul fuseseră-nfrăţite.
Mi-aş asculta-n ţărână, iar, coardele-amuţite,
Şi aş vedea cum seara miresmele îşi pune
Pe-o inimă cum alta mai dulce nu-i pe lume!
>>>

Evoluţia feminismului românesc

Dacă odată cu izbucnirea, în 1789, a Revoluţiei franceze, femeia iese din spaţiul domestic devenind luptătoare egală cu bărbatul pentru principiile întregii societăţi, reformularea statutului ei social va presupune încă o lungă perioadă de timp. Deşi până la sfârşitul sec. XIX locul şi rolul ei în societatea europeană rămân încă marginale, nu încetează să evolueze. >>>