Sergiu Găbureac: La un semn deschisă-i calea – noua tabletă de weekend

Despre Basarabia am auzit de când eram de-o şchioapă. Tatăl, meu, preotul Dumitru, a fost misionar în Transnistria. Fapt pe care l-am aflat mult mai târziu. Îmi spunea, din când în când, câte ceva despre acei oameni care trăiau peste Prut şi care erau fraţii noştri. În mare parte. La fel vorbea şi despre Cernăuţi, unde terminase facultatea şi, de fapt, de unde se trăgea, neamurile fiind la vreo 14 km. La Mămăieşti. De Jos sau de Sus. A trecut în eternitate cu speranţa reunirii neamului românesc despărţit ca urmare a infamului pact Ribbentrop-Molotov şi a unor greşeli ale guvernanţilor vremii! Oficializat, apoi la Yalta. Tema a fost fluturată, de vreo câteva ori, şi pe timpul dictaturii comuniste.

>>>

Combatanţii din Moldova, de Ziua Memoriei

Munteanu-Anatol-art-emisComandor (r) prof. universitar Jipa Rotaru, în dialog cu istoricul militar, colonel, ing. dr. Anatol Munteanu, autorul cărții „Epopeea Libertății”.

În urmă cu 200 de ani, la 16 mai 1812, ca urmare a războiului ruso-turc din 1806-1812 şi semnării tratatului cu Turcia otomană, Rusia Ţaristă a ocupat cu forţa armată o parte din Țara Moldovei. Ocuparea de către ruşi a teritoriului dintre Prut şi Nistru – partea cea mai bogată şi roditoare a Moldovei, instaurarea unui regim asiatic, barbar şi sângeros, a adus la schimbarea radicală a condiţiilor politice, social-economice şi culturale. Ca şi alte popoare din Imperiul rus, românii basarabeni au îndurat tot greul în războiul ruso-turc, asigurând aprovizionarea armatelor ruse cu cereale, furaje, carne, animale, iar populaţia a muncit „cu mâinile şi cu dobitoacele”, plătind impozite foarte mari, de 2-3 ori mai mari decât la turci. Basarabia a fost transformată într-o colonie rusească, cu o politică de rusificare şi deznaţionalizare a românilor basarabeni. >>>