George Călinescu- omul total al literaturii române

George CalinescuPe 12 martie 2013 se împlinesc 48 de ani de la moartea unuia dintre cei mai mari oameni de litere ai țării noastre. Profesor cu o voce fermecătoare, critic literar, istoric literar, prozator, poet, dramaturg și gazetar, George Călinescu (născut la București la 19 iunie 1899 și decedat la 12 martie 1965 la București-Otopeni) este ultimul scriitor de talia unui Cantemir, Hașdeu sau Iorga. După el, o altă personalitate e greu să mai umple acest gol.  Înfiat la 7 ani de la familia Vișan din București ( se pare de origine romă) de familia Constantin Călinescu din Iași, a avut un destin frumos dictat de o soartă care i-a adus gloria. Studiile liceale le-a făcut la Iași, a urmat Facultatea de litere, a fost profesor de liceu la Iași, Timișoara și București. Editează revistele „Capricorn” și „Sinteza”, este codirector, alături de Ralea la „Viața românească”. Își ia doctoratul cu teza „Avatarii faraonului Tla”, apoi e conferențiar la Universitatea din Iași iar din 1945 este profesor la Universitatea bucureșteană. Una din marile greșeli care i se impută este aceea că s-a amestecat în politica partidului comunist, fiind ales deputat până la moarte. >>>

Reclame

Maria Diana Popescu: Paul Everac, „Ce rămâne dintr-un întreg”

Paul Everac– O carte dedicată poetului Adrian Păunescu –

Purtînd apostila personalităţii reputatului dramaturg şi regizor al României, regretatul dispărut Paul Everac, volumul de poezii „Ce rămâne dintr-un întreg” (Editura „SemnE”) a apărut cu sprijinul Adrianei Muraru, şi este dedicat poetului Adrian Păunescu, sufletului său generos, care l-a ajutat într-un moment greu al vieţii. În precedenta incursiune critică asupra volumului „Nevolnice tâlcuri şi rime” precizam că centrul de greutate, în sens axiologic/valoric, cade, în opera sa, tot în sfera teatrului. Numai că aceste ultime cărţi sînt semnul grăitor al păstrării capacităţii de creaţie pînă în ultimul moment. Volumul în vedere, „Ce rămâne dintr-un întreg” sau „lamentaţii apostazice” este o expunere de idei în versuri extrem de captivante. De fapt o altă polemică-esenţializată a sinelui, drapată cu veşmîntul clasic al lirismului, în care Paul Everac, poetul, oferă o >>>

Dorel Mihai Gaftoneanu – Puşkin. Orizonturi slave…

PuskinParodie-pamflet, prozopoem satiricin memoriam Aleksandr Sergheevici Pușkin(n. 6 iunie, S.V. 26 mai, 1799, d. 10 februarie, S.V. 29 ianuarie, 1837), marele scriitor rus, la 175 de ani de la tragica dispariţie.

 Motto: «Sunt copleşit de versurile lui Puşkin, izvor de apă vie.» (Mihai Eminescu, Opere alese, vol. I)

…Încărcate pagini grele din trecutele istorii,
Rădăcini adânci prin timpuri, lungi filoane de memorii,
Către zări îndepărtate cu îndemnuri de chemare,
Tulbură tăcute ape spre eternă neuitare… >>>

Mihai Ştirbu – Caragiale și Alexandrina Burelly

„Lucrarea d-lui Caragiale este originală, comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viaţa noastră socială de astăzi şi le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfăţişării lor în situaţiile anume alese de autor”. Titu Maiorescu

  Dacă cineva şi-ar forma o părere despre dramaturgul Ion Luca Caragiale doar prin faptul că este autorul ,,Scrisorii pierdute’’ sau a ,,Nopţii furtunoase’’, cu siguranţă s-ar înşela. Asemeni tuturor scriitorilor, a avut o viaţă plină, marcată de împliniri dar şi de multe dezamăgiri şi insatisfacţii în viaţa personală şi-n cea publică, fiind apreciat şi blamat totodată de personalităţile din literatura vremii. În acelaşi timp, s-a bucurat de prietenia şi dragostea unor doamne care au însemant ceva în epocă, dar şi-n literatura română. Trebuie spus că în ciuda cancanurilor (adevărate sau nu) care l-au împovărat, periclitându-i poate voit cariera, în viaţa de toate zilele Caragiale a fost respectuos, curtenitor şi iubitor cu femeile din familia sa. >>>

Dramaturgul Mircea M. Ionescu a fost la Piatra Neamţ

Joi, 15 noiembrie, în sala Teatrului de Joacă de la Biblioteca judeţeană “G.T.  Kirileanu”, devenită neîncăpătoare, s-a jucat piesa “Puşlamaua”, de Mircea M. Ionescu, în regia Mariei Hibovschi, în prezenţa autorului. Spectacol premiat la câteva festivaluri din ţară, “Puşlamaua” (piesă ce trebuie văzută neapărat de părinţi) abordează o problemă gravă a zilelor noastre: copii rămaşi singuri, fără părinţi, la vârsta când au cea mai mare nevoie de ei, cea a >>>

Vasile Alecsandri-biografie

Vasile Alecsandri (născut la 21 iulie 1821, sau 14 iunie(1818 sau 1819), la Bacău- se stinge din viață la 22 august 1890, la Mirceştijudeţul Roman), poet şi dramaturg, membru fondator al Academiei Române, om politic, diplomat. Exponent al generaţiei paşoptiste, a fost puternic implicat în evenimentele revoluţionare de la 1848 şi în mişcarea unionistă. Lui Alecsandri i-a fost oferit tronul Moldovei însă acesta l-a refuzat pentru a înlesni calea spre Unirea Principatelor sub sceptrul unui domn mai puţin criticat de politica vremii. Ca ministru al Afacerilor Străine în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a colindat cancelariile occidentale pentru a face cunoscută cauza unionistă a românilor. >>>

Lucian Blaga- in memoriam

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii 

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu, >>>

Camil Petrescu (1894 -1957), in memoriam

Camil Petrescu scriitor

Camil Petrescu a fost romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămîne în literatura noastră în special ca inițiator al romanului modern. S-a născut la București, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil și al Anei Cheler. A rămas orfan de ambii părinți și a fost crescut la o doică din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul „Sfîntul Sava” și la Liceul „Gheorghe Lazăr”din București.

>>>

Dumitru Radu Popescu: «Frâna în căutarea adevărului este iubirea»- Interviu cu Puşa Roth

Dumitru Radu Popescu, dramaturg, eseist, poet

Prozator, dramaturg, eseist şi poet, Dumitru Radu Popescu s-a născut la 19 august 1935 în localitatea Păuşa, judeţul Bihor. După terminarea studiilor liceale la Oradea, studiază trei ani medicina la Cluj (1953 – 1956), urmând apoi, tot la Cluj, cursurile Facultăţii de Filologie, absolvită în 1961. Corector, apoi redactor la „Steaua”, din 1970 este redactor-şef la „Tribuna”, ulterior redactor-şef la „Contemporanul” (din 1980) şi la „România literară” (1988 – 1989). Secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj, membru în Biroul Uniunii Scriitorilor, între 1981 şi 1989 a ocupat funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. În 1997 devine membru corespondent al Academiei Române, apoi academician. >>>