George Petrovai – Balada ticăloșilor cu ștaif

Tartorul ticăloșilor:

Sunt onorat, iubiții mei,
de-a voastră-ncredere frățească!
Doar strâns uniți prin legământ
putea o gașcă să sporească

și să devină ce cândva
ni se părea că-i peste poate –
partidul mai presus de stat,
ca voia lui să fie-n toate.

N-a fost ușor, o știm prea bine,
trecutului să-i facem vânt
și din ruine să-nălțăm
speranța-n noul crezământ. >>>

Reclame

Ioan Miclău – Povestea mâinilor

“Oh, ce buna e odihna,

Pe la umbrile de cetini,

Ori la plaji muiate-n aur,

Viata ta pe val s-o legeni!

Astfel, mainile odata,

Surori dragi, unioniste, >>>

Tradiţii – Pomul de Crăciun

Cei mai mulţi dintre români care, încă de la începutul lui decembrie, cercetează pieţele în vederea cumpărării unui brad arătos şi, totodată, colindă magazinele pentru a cumpăra cadouri celor dragi, cred, probabil, că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun vine dintr-un trecut insondabil. Dacă s-ar face un studiu asupra contestării, de către români, a unorobiceiuri, acuzate de nespecificitate românească, pomul de Crăciun (bradul luminat şi împodobit) ar constitui un capitol semnificativ, pentru că i s-a tăgăduit, timp de vreo şase decenii, între 1882 şi 1940, dreptulde a exista printre obiceiurile de Crăciun ale noastre. Obiceiul a iscat, la noi, încă din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, o aprigă discuţie pe tema nespecificităţii lui. Contestarea lui a fost începută, în chip paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se ştie, a fost culegător deproducţiuni populare şi doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Şi totuşi, P. Ispirescu a atacat cu înverşunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureştene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: „Pe mine m-ai convins şi în casa mea nu voi lăsa să se mai facă”), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare (1882, nr. 9), cât şi într-o conferinţă ţinută la Societatea „Concordia română”, unde a denunţat originea „barbară” a obiceiului. Textul lui Ispirescu a apărut în broşură în 1886 şi a fost reprodus în Calendariu din Sibiu (1902, p. 127-141). >>>

Papa Benedict al VIl-lea a binecuvântat Biserica din Pildeşti, Neamţ

Peste o mie de credincioși au participat la sfințirea impresionantei biserici de Pildești. La liturghia prezidată de PS Petru Gherghel, oaspete de seamă a fost PS Paolo de Nicolò, regent al Casei Pontificale. Acesta a oferit celor prezenți binecuvîntarea Papei Benedict al XVI-lea.

 Momente pline de emoție și înălțare spirituală au trăit, joi, 16 august, locuitorii din Pildești. Toată suflarea satului a luat parte, începînd cu ora 11, la liturghia solemnă de sfințire a noii biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului. La liturghia prezidată de PS Petru Gherghel au participat episcopul de Chișinău, Anton Coșa, episcopul auxiliar de București, Cornel Damian, episcopul auxiliar de Iași, PS Aurel Percă, PS Paolo de Nicolò, regent al Casei Pontificale, și peste 60 de preoți. >>>

Tatiana Stepa – remember

Cântec pentru prieteni

Vă las toate ce-au fost bune,
Dar şi cele ce n-au fost,
Vă las tot ce nu pot spune,
Nu mai are nici un rost.

Vă las dragostea pierdută
Şi tot chinul de apoi,
Gura mea nu mai sărută, >>>