Romanul, în căutarea identităţii pierdute

Multe clădiri vechi ale orașului Roman au ajuns în ruină. Propunerea profesorului doctor Vasile Ursachi de punere în valoare a Străzii Mari ca rezervație de arhitectură n-a fost pe placul autorităților.

 Puține dintre construcțiile boierești de la sfîrșitul secolului al XIX-lea sau din cele construite în perioada interbelică în Roman, ori palate în stil baroc și neogotic, edificii publice au mai rămas în picioare după 1990. Amprenta unor arhitecți celebri se vede în zidurile și fațadele unor clădiri care ne arată că știința și arta de a construi erau susținute de rigoare și răspundere. Reamenajarea urbanistică a Romanului, din anii de industrializare forțată, a însemnat dărîmarea multor clădiri vechi, unele cu valoare de patrimoniu, în locul cărora au apărut blocurile terne, simboluri ale comunismului, fapt care a dus la pierderea identității orașului. >>>

Reclame

Larisa Schuster- gânduri

Jocul clepsidrei

 Trecerea implacabilă a timpului deschide petalele florilor vieţii. Când vine vremea, petalele cad uşor şi ritmic după ceasul universului, multiplicându-se miliarde de petale în univers. Ele devin corolă şi aură ocrotitoare. Ca într-un dans extatic zilele, orele, minutele, secundele multiplică, în fractalii sclipitoare  si multicolore, cioburi de oglinzi în >>>

Interviu: Constantin Bălăceanu Stolnici- Relatările istoriei metafizice

Motto: Secretul meu a fost muncă, disciplină și maeștrii..

Într-o lume post-modemă, ce pendulează între inepţie şi spirit ludic, apar personaje parcă rupte din basme şi aruncate in timpul semiobscur. Realitatea cotidiană ne obturează perspectiva asupra frumosului bunului simt şi dramului de religiozitate ce-l mai păstram in geneza ADN-ului nostru, asemenea unei utopii transmise din generaţie in generaţie.

Aşa s-a născut pe pământul României la data de 6 iulie 1923 cel ce va purta stema şi stigmatul familiei Bălăceanu, urmaş al unei istorii multiseculare, aureolat de-o sete de cunoaştere ce mai târziu va fi cartea de vizită şi uşa deschisă spre o Europă realistă. >>>