Istoria verişorilor uitaţi

Rezumarea istoriei învăluite într-o ceaţă densă a aromânilor  (sau macedo-românilor sau vlahilor) reprezintă o încercare foarte dificilă, dacă nu imposibilă. Chiar şi recenzarea unei cărţi despre aromâni este delicată, având în vedere multitudinea problematicilor pe care o ridică studiul unui popor mai puţin cunoscut, locuind în mai multe ţări. Atunci când acestea mai sunt şi balcanice, chestiunea devine şi mai spinoasă, având în vedere recrudescenţa naţionalismului.

Originea aromânilor rămâne  oarecum o enig­mă, căci se învârte în jurul dezbaterii: reprezintă ei rămăşiţele romanităţii sud-dunărene sau au migrat de la nord de Du­năre, având în vedere şi preocuparea lor esenţială: păstoritul?Recuperarea acestei tematici, ocultată cincizeci de ani de re­gimul comunist, a avut loc totuşi după 1989. Volumul Aromânii. Istorie, limbă, des­tin (Editura Humanitas), coordonat de Neagu Djuvara, el însuşi cu origini aro­mâne, adună mai multe studii publicate în 1988 în revista de specialitate a Institut Na­tional des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris, editată în limba română pentru prima dată în 1996, reeditată în 2012. Totul a plecat de la o co­municare a lui Neagu Djuvara din 1986 des­pre diaspora aromână care a stârnit in­teresul francezilor. Volumul urmăreşte ches­tiunea aromânească din mai multe un­ghiuri de cercetare, folosind elemente de is­torie, istorie comparată, lingvistică, pent­ru a retrasa destinul unui popor cam prea uşor uitat. >>>

Reclame

„Întoarcerea poetului risipitor” – Adrian Erbiceanu, Canada

                                  Adrian Erbiceanu – Printre silabe

(Sumar al prezentării făcute de prof. Ortansa Tudor, sâmbătă 21.04.2012, cu ocazia lansării volumului poetului Adrian Erbiceanu, Printre silabe, lansare organizată deAsociaţia Scriitorilor de Limbă Română (ASLRQ), la Centrul Socio-comunitar, 6767 Côte-des-Neiges, Montréal)

 Spunând Adrian Erbiceanu, ne gândim, în primul rând, la cofondatorul şi Preşedintele Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec şi la Directorul executiv al Editurii de limbă română (ASLRQ) din metropola canadiană Montréal. Dar de data aceasta Adrian Erbiceanu ni se prezintă cu un volum de poeme, carte ieşită proaspăt de sub tipar datorită efortului Editurii SINGUR din Târgovişte. >>>

Octavian D. Curpaş: Titi Filip – Fost campion pribeag prin lume

     CAPITOLUL XV

     De vrei să-ţi începi cartea, măi Mitică, atunci vei scrie aşa: vei începe cu Constantin Filip (Titi) din Bihor, campionul român la înot pe spate, căpitanul echipei de polo din Oradea în 1945-1946, cu mine adică! – îi spunea Titi Filip lui Dumitru Sinu, într-o convorbire telefonică ce se consumase cu ani în urmă între cei doi prieteni, atunci când nea Mitică se gândise că ar fi bine să aşeze în file de carte, toate amintirile sale din viaţa de refugiat. >>>

Gheorghe A. Stroia- Noua viziune socio-psihologică din perspectivă istorică asupra diasporei (Exilul românesc la mijloc de secol XX- Octavian Curpaș)

Motto: „Istoria nu este acumularea eveni-mentelor de orice fel care s-au întâmplat în trecut. Este ştiinţa societăţilor umane” Fustel de Coulanges

Realizând din ce în ce mai mult intensitatea dramatică a inadvertenţelor existenţiale ale prezentului, pentru mulţi dintre români, aflarea noutăţilor sau ascultarea poveştilor (mai ales a celor de succes) despre fraţii lor din diaspora, fie ea americană sau europeană, poate fi o activitate „productivă”, aducătoare de beneficii, >>>

Octavian D. Curpaș- “Viaţa pe fugă”, proză din exil, semnată Mirela Roznoveanu (New York)

Roman de factură psihologică, “Viaţa pe fugă” de Mirela Roznoveanu se remarcă prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje şi evocarea în detaliu a mediului, dar şi prin modul exemplar în care autoarea ştie să surprindă exteriorizarea sufletului, mutaţiile sufleteşti sau interiorizarea lumii în conştiinţa personajelor. Volumul este scris în exil şi zugrăveşte cu măiestrie nu doar Lumea Nouă, ci şi momente cheie din trecutul României comuniste.

Mirela Roznoveanu, deţinătoare a Premiului pentru literatură comparată 2008 >>>

Mihai Cismărescu: Exilul creator- Vorbe…

Avocat, redactor radio, jurnalist, poet

Nu am crezut niciodată în mod prea sincer în „drama”, în „blestemul” exilului, al diasporei. Şi nu spun aceasta „din cinism”. Exilul mi se pare a fi adevărata condiţie a omului, condiţia omenească prin excelenţă. Câte clipe de fervoare, de exaltare aş fi pierdut, dacă nu aş fi cunoscut exilul? Pe câţi oare nu i-a êîmbogăţit”, nu i-a „ridicat” desrădăcinarea? Câteodată m-am întrebat ce aş fi făcut dacă aş fi fost într-o situaţie normală, orânduită, „fericită”. Pascal scrie undeva că „les malades n’ont pas encore le droit d’etre pessimistes”. Nici exilaţii, fraţii mei. >>>

Octavian Curpaș- “Când plecăm din lume, nu luăm cu noi nici greutatea scamei”

jurnalist, S.U.A

Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, simpaticul şi fascinantul meu prieten – neobosit în dezvăluirea celor mai straşnice momente din viaţa lui din exil – nu-şi revărsase nici pe departe “sacul plin cu amintiri”; mă avertizase încă de la prima noastră întălnire că viaţa lui este un adevărat roman şi iată că spusele lui îmi dovedeau de fiecare dată câtă dreptate avusese! Îi priveam cu admiraţie fiecare gest, fiecare trăire şi tresărire a muşchilor feţei, fiecare licărire din privirea lui ageră şi inteligentă în momentul relatărilor pline >>>

Octavian Curpaș: “Gândacul de Colorado” – un vis românesc devenit realitate pe pământ american

La sfarsitul anului 2001, un ziarist ratacit prin Statele Unite ale Americii s-a decis sa puna bazele unui ziar romanesc ce se doreste a fi o punte intre romanii de pretutindeni… S-au scurs de atunci, opt ani, iar “Gandacul de Colorado” apare in prezent, in 4.500 de exemplare tiparite. Gratuit sau prin abonament, ziarul fondat de Lucian Oprea ajunge in majoritatea centrelor comunitatii romanesti, in 49 de state din America de Nord (cele mai importante fiind Colorado, Florida, Illinois, New York, California) si in noua tari. >>>

Vavila Popovici- Întoarcerea acasă

scriitor, S.U.A

„Mult mai bine-ar fi, se înţelege,   

bunul simţ de-ar ţine loc de lege.

La Fontaine       

 Mentalitatea este felul de a gândi al unui individ, a unei colectivităţi, nu? M-am reîntors în ţară. Ofiţerul de la controlul de paşapoarte îmi spune: >>>

Dan Dănilă- poezie

Treceam aşa  

Eram grăbit iar copacii alergau după mine
ca să-mi povestească viaţa lor ultrasecretă
sau să-mi pună două frunze pe umeri. Stai
să nu se supere vântul că am plecat fără el,
stai că ne dor rădăcinile. Eram grăbit, râul >>>

George Anca – Lansarea cărții „În două lumi” de Ben Todică la Colocviile de Marţi

 Evenimentul a avut loc la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, în cadrul Colocviilor de Marţi organizate de scriitorul George Anca, în 31 Ianuarie 2012. Editorul Ştefan Doru Dăncuş care s-a ocupat de realizarea grafică de excepţie a cărţii a fost prezent şi a vorbit despre omul de cultură şi patriotul român Ben Todică. Coperta a fost realizată de Eric Chen.

>>>

Constanţa Doina Spilca: Vremelnicia pământeană, „Drumul nostru, militarismul” – un film de Ben Todică

 Sunt omul din fața ecranului care privește și înțelege filmul, nu după canoanele artei cinematografice, ci după propriile-mi trăiri născute din fascinația peliculei.

>>>

Florentina Niţă – In memoriam: Puiu Costea

 Portret pentru eternitate

              Puiu Costea a plecat dintre noi. În primul moment, auzindu-le rostirea lor rece, cuvintele par lipsite de conţinut, refuzi să le accepţi sentinţa. Cine? Pe urmă mintea începe să descifreze unul cate unul mesajul lor crud. Pentru cercurile literare: Poetul. Pentru mass-media: Publicistul. Pentru pacienţi: Medicul. Pentru prieteni: Omul. >>>

Monica Levinger

De vorba cu Dimitrie Grama, despre prietenia cu Mihai Radulescu

Monica Levinger : Mi-am început „interviul prin corespondenţă” cu Dimitrie Grama aşa cum se începe orice scrisoare, cu „Draga Dimitrie…” şi am continuat cu formularea rugăminţii de a-mi răspunde la câteva întrebări legate de prietenia sa cu scriitorul şi profesorul Mihai Rădulescu, de la a cărui trecere la cele veşnice se împlinesc pe 19 ianuarie trei ani. >>>

Monica Levinger

Scrisoare din ţările calde către “tatăl rândunelelor”
Dragă Domnule Profesor,
  
Mi se întâmplă deseori să vorbesc cu dumneavoastră în gând, când vă citesc sau vă recitesc scrierile – bucuroasă că am ocazia să vă împărtăşesc idei şi păreri proprii, când vreau să vă cer părerea în cine ştie ce >>>

Florentina Niţă

lansare carte
>>>

Vavila Popovici

Cu fruntea plecata-n dantela verde a pământului,

ascult taina țărânei si-al strămoșilor plâns.

Un clopot cu sunet solemn rupe tăcerea >>>