Întîlnire cu scriitorii Liviu Ioan Stoiciu şi Daniel Cristea-Enache la Biblioteca Judeţeană “G. T. Kirileanu” Piatra Neamţ

Joi, 20 februarie, la orele 17, la Biblioteca Judeţeană “G. T. Kirileanu” din Piatra Neamţ va avea loc o nouă manifestare sub genericul “Antologia scriitorilor români contemporani”. Invitaţii ediţiei vor fi poetul Liviu Ioan Stoiciu şi criticul şi eseistul Daniel Cristea-Enache. Ca o curiozitate, ambii invitaţi sînt născuţi în aceeaşi dată, 19 februarie, Liviu Ioan Stoiciu adunînd 64 de ani, pe cînd Daniel Cristea-Enache îşi va sărbători la Piatra Neamţ cei 40 de ani de viaţă şi literatură. Portretele critice ale celor doi invitaţi vor fi realizate de către scriitorii Emil Nicolae şi Adrian G. Romila. Adrian Alui Gheorghe, iniţiatorul şi moderatorul manifestării: Am pus prezenţa lui Liviu Ioan Stoiciu sub genericul “Drumul poetului de acasă pînă acasă”, luînd în considerare faptul că s-a născut cu 64 de ani în urmă la Piatra Neamţ şi chiar dacă drumurile ulterioare l-au purtat spre alte zări, locul naşterii consider că te marchează definitiv. Liviu Ioan Stoiciu este unul din poeţii adevăraţi ai literaturii române postbelice, spectaculos ca formulă lirică, un om şi un intelectual cu un caracter bine definit în contextele sociale, istorice şi culturale din România de azi. >>>

Reclame

Anul editorial 2012 – articole de Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Claudiu Turcuş, Şerban Axinte , Elisabeta Lăsconi

În 2012, eu votez nonficţiunea

autor: Paul Cernat

Anul 2012 a fost, cu asupra de măsură, unul electoral (doar a fost, să nu uităm, şi anul Caragiale!). Iar editorial, în 2012 „alegerile“ au fost cîştigate detaşat de nonficţiune. Şi asta în pofida faptului că nici ficţiunea n-a stat rău, reabilitîndu-se spectaculos pe parcurs prin apariţia unor titluri – îndeosebi romane, dar nu numai – semnate de Simona Sora (în opinia mea, Hotel Universal este cartea de proză a anului), Radu Aldulescu (Cronicile genocidului), Radu Mareş (Deplasarea spre roşu), Filip Florian (Toate bufniţele), Stelian Tănase (Skepsis), Cătălin Dorian Florescu (Jacob se hotărăşte să iubească), Daniela Zeca-Buzura (Omar cel orb), Florina Ilis (Vieţile paralele), Ioana Pârvulescu (Viitorul începe luni), Corin Braga (Luiza Textoris), Corina Sabău (Dragostea, chiar ea), Tatiana Niculescu-Bran (În ţara lui Dumnezeu), Dan Perşa (Arca), Alexandru Muşina (Nepotul lui Dracula), Vasile Baghiu (Planuri de viaţă), Florin Irimia (O fereastră întunecată) ş.a. Capul de afiş al interesului public l-au ţinut însă volumele de eseuri, memorialistică sau convorbiri. Iar cînd spun „eseuri“ am în vedere tot ce se poate înţelege prin asta: de la eseul publicistic, politic, istoric sau filozofic la eseul critic sau aşa-zicînd „literar“. >>>

Norman Manea, între Proust şi Kafka

Pe 14 mai 2012, la invitaţia revistei Observator cultural şi a Editurii Polirom, Norman Manea a revenit în ţară, pentru un dialog cu publicul, care a avut loc la Librăria Bastilia. Discuţia a fost moderată de Carmen Muşat, alături de care au participat Ovidiu Şimonca, Paul Cernat, Bianca Burţa-Cernat, Daniel Cristea-Enache şi Claudiu Turcuş. Discuţiile au abordat subiecte precum raportarea scriitorului la România, condiţia de exilat, receptarea lui Norman Manea în anii ’90 în ţară, în comparaţie cu dialogul moderat şi lucid pe care a reuşit să-l stîrnească în străinătate, sistemul de acordare a premiilor în România, factorii care au dus, în cele din urmă, la „dezgheţul“receptării lui Norman Manea în ţară. Scriitorul consideră că aceşti factori sînt: Editura Polirom, prin demersul constant de editare şi reeditare a cărţilor sale, revista Observator cultural şi presiunea străinătăţii, unde avea un anume ecou.

>>>