Cucuteni, civilizaţia care a inventat oraşul

Aşezat la 8 kilometri de drumul ce duce de la Târgu Frumos spre Hârlău, sătucul care a „întors pe dos“ istoria românilor e singur acum, uitat de oameni şi lipsit de agitaţie. Însă cu 123 de ani în urmă, Hubert Schmidt, cercetătorul care descoperise şi Cetatea Troiei, a scos la lumină civilizaţia cucuteniană, redând istoriei noastre sensurile iniţiale. „Neamţul“, cum i-au spus sătenii, a fost cel dintâi care a rostit numele aşezării moldave peste hotarele ţării. Iar ţăranii din Cucuteni nu l-au uitat nici acum.

Pe Dealul Pietrărie, la ieşirea din comuna cea mai mică a Iaşului, istoria a încremenit, ca şi timpul, ca şi firea locului. Cu excepţia clădirii muzeului, cu vârf ţuguiat a semeţie, semănând mai degrabă cu un OZN, nimic nu pare să se fi schimbat în 5000 de ani, cât au trecut de la începuturi. De pe versantul care a ajuns pe buzele savanţilor de renume de pe întreg mapamondul, făcând roată cu privirea, ai sentimentul unei călătorii în timp. Primul punct pe care coboară neînţeles de repede privirea e Dealul Cetăţuia, de dincolo de satul Băiceni, acolo unde primele cioburi de vase pictate aveau să scoată la iveală civilizaţia centrală a bătrânei Europe. >>>

Reclame

Constantin Dascălu, descoperitorul tezaurului de la Cucuteni, este căutat de UNESCO

     Reprezentanții UNESCO sînt interesați de profesorul și arheologul Constantin Dascălu , cel care a pus în valoare patrimoniul cultural al civilizației Cucuteni. Ca student al Universității din Berlin, Constantin Dascălu l-a avut ca profesor pe Hubert Schmidt.

 O personalitate a arheologiei românești – profesorul Constantin Dascălu – odihnește în cimitirul romașcan. Profesorul și arheologul Constantin Dascălu, originar din județul Iași, este cunoscut de romașcani la începutul secolului XX, cînd acesta a fost numit ca profesor de istorie și, ulterior, director la Gimnaziul “Roman-Vodă” din Roman. >>>