Melchisedec Ştefănescu – simbol al demnităţii şi prestigiului Ortodoxiei româneşti

Melchisedec-Stefanescu
De 14 ani, la Roman, mijlocul lunii mai este dedicat comemorării fostului episcop al Romanului Melchisedec Ştefănescu. La trecerea episcopului Melchisedec al Romanului din viaţa aceasta în cea fără de sfârşit (16 mai 1892), cel recunoscut în acel moment în mod unanim drept personalitatea cea mai impunătoare a culturii române, Bogdan Petriceicu Hasdeu, scria în „Revista nouă”, numărul 1-2 din aprilie-mai 1892: „a fost un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş din moşi şi strămoşi (…) Episcopul Melchisedec, fără îndoială, a fost bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii noştri contemporani…”

                                                                                                     Preasfințitul Ioachim Băcăuanul
„Biserica nu se poate izola de ţară, interesele ţării nu pot să fie străine Bisericii”, mărturisea episcopul Melchisedec Ştefănescu într-un Cuvânt rostit la Sankt Petersburg, cu ocazia misiunii diplomatice îndeplinite în 1868 din însărcinarea domnitorului Carol I.

„Un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş”

La trecerea episcopului Melchisedec al Romanului din viaţa aceasta în cea fără de sfârşit, cel recunoscut în acel moment în mod unanim drept personalitatea cea mai impunătoare a culturii române, Bogdan Petriceicu Hasdeu, scria în „Revista nouă” – ultimul periodic pe care l-a condus – numărul 1-2 din aprilie – mai 1892, care avea pe copertă o impunătoare fotografie a celui trecut în veşnicie: „Fiindcă nu aparţinuse nici unui partid politic, moartea lui a trecut aproape neobservată; şi totuşi a fost un bărbat foarte remarcabil şi un român neaoş din moşi şi strămoşi (…) Episcopul Melchisedec, fără îndoială, a fost bărbatul cel mai cu ştiinţă dintre prelaţii noştri contemporani şi locul său în Academia Română, nu o simplă convenienţă politică sau numai o greşeală de adresă, i se cuvenea lui în toată puterea cuvântului (…) Specialitatea lui cea adevărată a fost istoria română bisericească, mai cu seamă adunarea monografică a materialului istoric. Pe acest câmp el a lucrat foarte mult şi nu înceta de a lucra cu stăruinţă până-n ultimele momente ale vieţii. Cronica documentată a diocezei Huşilor şi Cronica documentată a diocezei Romanului, singure ar fi de ajuns pentru a-i asigura un loc de onoare în oricare literatură istorică”. >>>

PS Ioachim Băcăuanul la ceas aniversar – Să ne trăiți întru mulți ani, Preasfinţia Voastră!

Această prezentare necesită JavaScript.

Revista Melidonium cu prilejul aniversarii va urează  ani mulți si plini de bucuria întru credința în Dumnezeu împărtăşită şi celorlalți confrați prin harul pe care îl aveți şi prin înalta funcție arhierească pe care o onorați exemplar!
P.S. Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Romanului şi Bacăului a fost şi este un ziditor de suflete pentru romașcani.

Născut pe meleaguri nemțene, în 29 martie 1954, la Stăniţa, a fost cel de-al treilea copil din cei opt ai părinţilor Anica şi Nicolae Giosanu. O familie bogată prin credința ortodoxă îmbobocită în vatra casei, majoritatea având vocație spre viața monahală. >>>

Lansare de carte PS Ioachim Băcăuanul

crestinismul.CULTUL SF. PARASCHEVA. >>>

Emilia Ţuţuianu: Să ne trăiți întru mulți ani, Preasfinţia Voastră Ioachim Băcăuanul

PS Ioachim7P.S. Ioachim Băcăuanul episcop vicar al Romanului şi Bacăului a fost şi este un ziditor de suflete pentru romașcani.

Născut pe meleaguri nemțene, în 29 martie 1954, la Stăniţa, a fost cel de-al treilea copil din cei opt ai părinţilor Anica şi Nicolae Giosanu. O familie bogată prin credința ortodoxă îmbobocită în vatra casei, majoritatea având vocație spre viața monahală.

P.S. Ioachim Băcăuanul un om blând, înţelept şi drept, un model de virtute duhovniceasca pentru toți cei care îl cunosc sau l-au cunoscut, fie personal, fie prin răsunetele faptelor bune, a scrierilor sale bine documentate >>>

P.S. Ioachim Băcăuanul: ,,Hristocentrismul reprezintă soluția salvatoare a ieșirii din criză”

Ioachim.Bacauanul

Marius MantaPreasfinția Voastră, vă rog de la început să-mi scuzați modul abrupt de a vă invita să răspundeți câtorva din nelămuririle ori curiozitățile pe care mi le voi permite de-a lungul acestui mic dialog. Ați fost primul călugăr care, imediat după 1989, a avut acces neîngrădit la Institutul parizian Saint Serge. Cu nuanțe vag polemice, ați declarat: „Nu cred în Revoluția din ’89. N-a fost decât una, la crearea lumii, anume la Nașterea lui Hristos, restul sunt mișcări populare, lovituri politice, răscoale”. Cât de actuale vi se par în conștiința intelectualului de astăzi sensurile Îndumnezeirii omului? >>>

Zoe Dumitrescu-Bușulenga: Cuvânt și Rugăciune

zoe-dumitrescu-busulenga

„Mărturisirea unei vieţi are pentru cel drept puterea unui lucru sfânt.” Hans Christian Andersen

Nu prea mi-am făcut bilanţuri, să vă spun drept, dintr-un fel, să zic, de teamă, pentru că e foarte mult timp de când m-am născut, la 20 august 1920”, îi mărturisea lui Grigore Ilisei la împlinirea a 80 de ani de viaţă trăită printre cărţi şi printre oameni cea care a reprezentat pentru mine personal, ca şi pentru atâţia alţii, modelul uman demn de urmat în acest periplu pământesc la care ne invită divinitatea, acad. prof. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, nu omul înger, nu omul sfânt, ci Omul Biserică cu chip de icoană şi cu suflet de melos bizantin. Aşa am perceput-o mereu pe această identitate complexă – descarcerată prin însăşi interioritatea sa unică din vârtejul infernului totalitar –, întocmai ca pe o catedrală a spiritului omenesc la care Dumnezeu a lucrat molcom şi pe îndelete, cu o pereche de schele bine înfipte în temelia puternică a Universului pentru ca truda Lui să rămână cuprinsă simbolic în declaraţia eternă de iubire către poetul romantic universal – Eminescu, pe care Doamna Literelor şi a Rugăciunii a rostit-o întreaga ei viaţă. >>>

Ioan Miclău – versuri

Ioan Miclau

Duhul lui Mihai Eminescu

 

“Dintre neguri argintoase o faptura se desprinde,

Ca fantoma peste codrii si ca aburul se-ntinde,

De se plec codrii Moldovei este umbra lui Stefan,

Dar de luna si izvorul ingan soapte de alean,

Atunci vesnicia-aduce din basmul lui Ispirescu,

Peste codrii de arama geniul Mihai Eminescu!”

Caci din dorul multor vise ce-au trecut inspre morminte,

Reinvie Duhul geniu cu chip candid si cuminte! >>>

Papa Benedict al VIl-lea a binecuvântat Biserica din Pildeşti, Neamţ

Peste o mie de credincioși au participat la sfințirea impresionantei biserici de Pildești. La liturghia prezidată de PS Petru Gherghel, oaspete de seamă a fost PS Paolo de Nicolò, regent al Casei Pontificale. Acesta a oferit celor prezenți binecuvîntarea Papei Benedict al XVI-lea.

 Momente pline de emoție și înălțare spirituală au trăit, joi, 16 august, locuitorii din Pildești. Toată suflarea satului a luat parte, începînd cu ora 11, la liturghia solemnă de sfințire a noii biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului. La liturghia prezidată de PS Petru Gherghel au participat episcopul de Chișinău, Anton Coșa, episcopul auxiliar de București, Cornel Damian, episcopul auxiliar de Iași, PS Aurel Percă, PS Paolo de Nicolò, regent al Casei Pontificale, și peste 60 de preoți. >>>

Postul Adormirii Maicii Domnului

Postul Adormirii Maicii Domnului incepe in fiecare an pe 1 august si are o durata de doua saptamani (1-15 august). In popor este cunoscut si sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Santamariei. Este un post care ii pregateste pe crestini pentru cele doua mari praznice din luna august: Schimbarea la Fata (6 august) si Adormirea Maicii Domnului (15 august). >>>

Importanţa vieţii religios-culturale în comunitatea urbană a Romanului: perspective ecumenice

Urbea Romanului, cea veche şi cea nouă, aduce cu sine un parfum dulce ale timpurilor trecute, al timpului tumultuos prezent şi al visurilor năvalnice viitoare, dar toate cele trei timpuri – trecut, prezent, viitor – au o caracteristică unică şi de netăgăduit: amintirea. Acea amintire ce nu minte şi care ne face să vedem Romanul nu cu ochii critici ai expertului, ai criticului sau ai cercetătorului, ci cu îngăduinţa blajină a trăitorului de rând.

În această perspectivă mă înscriu în rândul participanţilor celui de al doilea Conferinţa Naţional de Antropologie Urbană, ediţia a II-a, eveniment de marcă al vieţii culturale romaşcane şi doresc să aduc un gând de preţuire şi de mulţumire tuturor acelora care s-au străduit să organizeze, nu la număr, ci la suflet şi la calitate, un astfel de eveniment. >>>

Fețele modernității la Matei Călinescu

  Văzută de autorul postfetei drept o sinteză epocalăCinci fețe ale modernității, scrisă de regretatul Matei Călinescu (15 iunie 1934-24 iunie 2009), si publicată în SUA într-o primă editie în 1977, urmată în 1987 de o nouă editie întregită cu un capitol despre postmodernism, apare în haina românească în 1995, la Editura Univers, tradusă de Tatiana Pătrulescu si Radu Turcanu, urmată de un cuvînt de însotire al lui Mircea Martin.

Cele cinci fete ale modernitătii sînt decelate în tot atîtea eseuri, fiecare centrat, în ordine, pe modernism, avangardă, decadentă, kitsch, postmodernism, ultimul iluminînd indirect celelalte fatete, prin accentul pus pestrategia retractării sau palinodia – calitate esentială a spiritului postmodernist.

>>>

23 Aprilie- Sfântul mare mucenic Gheorghe

Pomenirea sfântului şi măritului marelui mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.

Măritul acesta şi minunatul şi vestitul mare mucenic Gheorghe, a trăit în vremea împăratului Diocleţian, trăgându-se din Capadochia, de neam strălucit şi luminat, din ceata ostaşilor ce se chemau tribuni; iar când a fost să pătimească era la cinstea dregătoriei de comis. >>>

Paştele Blajinilor

In credinta populara, in lunea dupa duminica Tomei, se sarbatoreste Pastele Blajinilor. In folclor, Blajinii mai sunt cunoscuti si sub numele de Rohmani. Potrivit credintei populare, Blajinii fac parte din cei dintai oameni de pe pamant. Traiesc fara femeile lor, convietuiesc cu ele numai 30 de zile pe an in vederea procreatiei. Blajinii, incapabili de a face rau, s-ar afla dincolo de lumea vazuta, pe unde se varsa Apa Sambetei, in delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocuparile Blajinilor sunt postul si rugaciunile pentru cei vii. Desi sunt virtuosi, nu stiu cum sa calculeze data Sfintelor Pasti. Oamenii le vestesc acestora ca a venit Pastele prin intermediul apei, aruncand pe ea coji de oua rosii. >>>

Părintele Arsenie Papacioc: „Viaţa înseamnă moarte continuă”

Ar mai fi avut nevoie de mai puţin de o lună ca să ajungă la venerabila vârstă de 98 de ani. Dar n-a fost aşa. Dumnezeu l-a chemat mai devreme la el pe cel pe care lumea îl cunoştea drept „Pustnicul-de-la-malul-mării”. Părintele Arsenie Papacioc, arhimandritul şi duhovnicul Mănăstirii Techirghiol vreme de 35 de ani, s-a dus la cele veşnice marţi, >>>

Părintele Adrian Făgețeanu despre tineri. Să ne legăm de catarg ca Ulise, prin rugăciune !

“In zilele noastre, copilului i se spune direct sau doar i se sugereaza, prin diverse mijloace tehnice si mediatice, ca nu este bine sa asculte de Dumnezeu, de Biserica, de parinti sau de profesori, adica tocmai de cei care vor sa-l ajute cu adevarat. In acest fel, creste in el nefiresc de mult dorinta de a fi independent. Aceasta lipsa de ascultare il va duce pe tanar in cele din urma la alienare, nu-si va mai putea gasi o pace si o liniste, nu va mai putea fi stapan pe el insusi. >>>

Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important trecut istoric. 
Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de contrucţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat >>>

Mariana Gurza: Ioan Megheleș – un preot de ţară, cu inimă de vers

Ploaia începuse să cadă tropăind melancolic, în drum spre Caraş – către satul idilic de la Dunăre şi nu mai aveam decât un gând, s-ajung în sfârşit, să-i mai aduc omului Megheleş – acea  “bucată de pace” ce mi-o înmânase părintele Fageţeanu, cu zile în urmă, « stropul de lumină şi dragoste Dumnezeiască“. În săptămâna ce trecuse, un prieten aproape de sfârsit, >>>

Octavian Curpaș- După ce a experimentat trei morţi clinice, Securitatea l-a bănuit de relaţii cu extratereştrii !

jurnalist S.U.A

Timp de 30 de ani cazul lui Ioan Gabor din Oradea a uimit lumea medicală de pe întreg mapamondul. Căzut într-un bazin cu apă clocotită amestecată cu sodă caustică, ridicat printr-o minune de la trei metri adâncime, rămas fără carne pe picioare, domnul Gabor poate acum să umble, iar în locul în care altădată se vedeau oasele, carnea şi pielea au început să-i crească din nou. Întâmplarea care i-a marcat viaţa lui şi altor sute de oameni, precum şi evenimentele care au urmat, au stat în atenţia Ministerului Sănătăţii >>>

Sfântul Ioan Gură de Aur- Cuvânt la Duminica Floriilor

din “Omilii la Postul Mare”

„De-ai fi cunoscut şi tu în ziua aceasta,
cele ce sunt către pacea ta.”
(Lc. 19. 42).


Păcătosul este cel mai nenorocit,
când are pe pământ numai norocire >>>

Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” Giurgeni

Satul Giurgeni este situat în partea de sud-est a judeţului Neamţ, pe şoseaua Negreşti-Valea Ursului, ce merge de-a lungul şi pe partea stângă a râului Bârlad, ce are izvoarele aici, în comuna Valea Ursului. Se consideră că un boier, pe nume Giurgiu, a fost întemeietorul satului Giurgeni, drept pentru care îi poartă şi numele. >>>

Ben Todică- Zidiri în spiritualitate: ÎPS Ioachim Băcăuanul

scriitor, regizor, Australia

Cu smerită recunoştinţă şi aleasă preţuire, de departe, încerc sa aduc un omagiu Î.P.S. Ioachim Băcăuanul, din depărtările Australiei, cu prilejul aniversării zilei de naştere, ani de rodnică arhipăstorire la cârma Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului .

Bunul Dumnezeu să ni-l ţină sănătos şi în putere întru mulţi ani!

Dintotdeauna activitatea misionar-creştină şi-a găsit ecou în toată lumea. Fapte ziditoare, trudă şi smerenie pentru binele Bisericii Ortodoxe Române, pentru binele Neamului Românesc. >>>

George Roncea – românii din jurul graniţelor

ziarist, Bucureşti

Romanii din jurul granitelor – uitati, vanduti, tradati, pierduti…abia acum se internationalizeaza cat de cat situatia romanilor din Serbia …asa cum rusii au inventat “moldovenii” si sarbii au inventat “vlahii”. Protocolul interministerial semnat ieri intre Belgrad si Bucuresti este apa de ploaie,in opinia mea, daca avem in vedere ca exista inca din 2008 un document european in care se cerea Belgradului respectarea drepturilor romanilor ce traiesc in Serbia, ignorat complet. >>>

Parintele Cleopa – Cuvânt la inceputul Postului Mare

Cuvintele noastre ortodoxe sunt ca armele care îi apără pe ai noştri şi îi lovesc pe eretici. Aceste cuvinte nu îi lovesc pentru a-i doborî, ci pentru a-i ridica după ce au căzut. Acesta este scopul luptei noastre: să îi ajutăm şi pe vrăşmaşii noştri să se mântuiască.” (Sf. Ioan Gură de Aur) >>>

Melchisedec Ştefănescu (1823-1892) – in memoriam

images-7Născut la 15 februarie 1823, în comuna Gârcina, judeţul Neamţ, era cel dintâi  din cei unsprezece copii ai preotului Petrache si ai prezbiterei Anastasia Ştefănescu. Tatăl sau a fost un bun preot şi un adevarat slujitor al Bisericii lui Hristos. El a păstorit parohia Garcina timp de 50 de ani. Iar mama sa „a fost model virtuţilor femeii de ţară, cu deosebire, a soţiei preotului de ţară”. Dând copiilor lor o educatie creştineasca aleasă, cinci dintre ei au imbratisat viata calugareasca.
Melchisedec Ştefănescu a fost un ierarh complet, erudit şi literat, istoric şi diplomat, profesor şi teolog, orator şi scri­itor. A trecut prin toate treptele slujirii, fiind diacon: între anii 1834-1838 urmeaza Seminarul de la Socola-Iasi. Dupa ce sta patru ani de zile ca invatator de sat, reia cursurile, si in anul 1843 este numit profesor de retorica, pastorala, istorie si geografie, la seminar dovedindu-se un talentat dascal si catehet. În acelaşi an primeste tunderea monahala cu numele de Melchisedec, iar in anul urmator este hirotonit ierodiacon. Fiind daruit de Dumnezeu cu multa intelepciune si cu o viata duhovniceasca exemplara, intre anii 1848- 1851, ierodiaconul Melchisedec işi continuă studiile la Academia Teologica de la Kiev, infiintată de mitropolitul Petru Movila. Apoi este hirotonit ieromonah si numit profesor de patristica, drept canonic, liturgica si teologie comparata la Socola, unde functioneaza pana in anul 1856. Arhimandritul Melchisedec, prin personalitatea si cultura sa, ridica Seminarul la Socola – cel dintai seminar teologic din tara noastra (1803) si prima scoala gimnaziala din Principate cu predarea in limba romana la nivelul unei adevarate academii teologice romanesti. Aici au crescut si s-au format mii de slujitori ai sfintelor altare. In anul 1856, arhimandritul Melchisedec este numit rector al Seminarului de la Husi, reusind in cativa ani sa-l reorganizeze in intregime, pe masura celui de la Iasi, cu local propriu, cu profesori buni si la un nivel duhovnicesc satisfacator. Aici s-au format peste o mie de preoti buni pentru Biserica lui Hristos, pregatiti cu parinteasca grija de acest mare pedagog. Intre anii 1857-1859, arhimandritul Melchisedec a staruit cu timp si fara timp la unirea Principatelor Romane, folosind cu multa intelepciune, atat catedra, cat si amvonul.  A condus pentru scurt timp des­tinele a două scaune episcopale  al Huşilor (1861-1865) şi al Dunării de Jos, după care, la 3 aprilie 1879, episcopul Melchisedec este chemat sa pastoreasca Eparhia Romanului, pe care o conduce cu aceeasi demnitate si intelepciune duhovniceasca timp de peste treisprezece ani. Ca mare organizator al treburilor bisericesti si luminat pedagog, episcopul Melchisedec dă o mare amploare Seminarului de la Roman. În plan social-administrativ a fost ales şi şi-a îndeplinit cu responsabilitate mandatul de depu­tat în Divanul Ad- hoc, luptînd pentru ca Biserica Ortodoxă să-şi păstreze identitatea şi autonomia. >>>

Părintele Iustin Pârvu – la aniversare

                    Starețul Mănăstirii Petru Vodă este unul din cei mai căutaţi duhovnici, mii de credincioși trecându-i pragul pentru ajutor, sfat şi îndreptare. La aniversare, Părintele Arhimandrit a primit vizita credincioșilor ce i-au trecut pragul pentru a-i ura viață îndelungată.

Iustin Pârvu s-a născut pe 10 februarie 1919 în localitatea Poiana Largului, comuna Călugăreni, judeţul Neamţ, într-o familie de ţărani. A intrat în viața monahală ca fratela vârsta de 17 ani la Schitul Durău, în anul 1936.  >>>

Cristina Nichituş Roncea – « Precum în cer, aşa şi pe pământ »

           Album de Fotografii – călătorie foto prin lumea ortodoxă românească

                          „Întâlnirea cu Moş Crăciun: Părintele Justin Pârvu >>>