Sorin Ullea (3 mai 1925 – 11 martie 2012) – O personalitate surprinzătoare: in memoriam

IMGSorin Ullea[1] a fost „o personalitate surprinzătoare” – se poate spune, parafrazând titlul unuia dintre cele mai cunoscute studii ale sale. A fost un om de mare voință şi un împătimit al artei şi istoriei medievale a românilor. Cu toate acestea, Sorin Ullea spunea că nu a avut voinţă, ci doar pasiune – mărturiseşte doamna Simona Ioanovici, care cu deosebită amabilitate ne-a pus la dispoziţie un bogat material privind tumultoasa viaţă şi activitate ştiinţifică ale unuia dintre cei mai importanţi medievişti şi cunoscători români ai artei bizantine. Pentru contribuţia sa, îi exprimăm doamnei Ioanovici recunoştinţa membrilor Sectorului de artă veche românească al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române.

Pe linie paternă, Sorin Ullea descindea dintr-o familie de boieri moldoveni înrudită la mijlocul secolului al XIX-lea, prin Dumitru Stoika, cu o familie de români înnobilaţi din Transilvania – Stoika sau Sztojka de Alsó-Venicze (de la Veneţia de Jos, azi în judeţul Braşov)[2]. Stabilit la Iaşi, Dumitru Stoika a activat ca profesor de limbi clasice la Academia Mihăileană, lăsând în urmă şi o Gramatică latină, publicată în 1852. Fiica sa Iulia s-a căsătorit cu un urmaş al familiei de boieri moldoveni Ullea, cu Dumitru, şef de gară la Ungheni, fiul postelnicului Gheorghe Ullea. Traian, unul dintre cei şase copii ai lor – tatăl viitorului istoric de artă Sorin Ullea – a fost cavalerist, apoi magistrat militar, colonel, preşedintele Tribunalului militar din Iaşi, iar între 1945-1948, şeful cenzurii presei din Bucureşti. Vânător şi autor al unor scrieri de vânătoare, Traian Ullea (1900-1987) a fost prieten cu Mihail Sadoveanu[3] şi Păstorel Teodoreanu. Un frate al lui Traian Ullea, Octav, ofiţer, a fost maestru de ceremonii al Casei Regale în vremea lui Carol al II-lea şi a Regelui Mihai. >>>

Reclame

Lansare de carte – „Mecena, medic şi misionar Teodorescu” autor Gh. A. M. Ciobanu, la Tecuci

  La data de 17 august se împlineşte un an de la stingerea din viaţă a doctorului Constantin Teodorescu (n. Murgeni, jud. Vaslui), care a profesat la Iaşi, Bârlad şi Tecuci, fiind recunoscut  totodată ca iubitor şi om de cultură cu contribuţii importante. Muzeul Mixt a organizat joi seară, la Galeriile de Artă ”Gheorghe Petraşcu”, o manifestare omagială, lansarea cărţii ”Mecena, medic şi misionar Teodorescu” de Gheorghe A.M. Ciobanu, editura Muşatinia Roman 2012, la care au luat parte aproape 50 de persoane printre care invitaţi de la Bârlad ce l-au cunoscut  pe dr. Teodorescu, prof. Gruia Novac şi pictorul Nelu Grădeanu. >>>

Constantin Teodorescu- Un bârlădean de excepție

Eminentul chirurg dr. Constantin Teodorescu, colecţionar de artă, publicist, fondator de publicaţii şi editor, ctitor de aşezăminte de artă, filantrop de anvergură şi personalitate de o apreciabilă fervoare intelectuală, s-a născut la Murgeni, judeţul Vaslui, la 30 septembrie 1939, absolvent al prestigiosului Colegiu Naţional „Gheorghe Roşca-Codreanu“ din Bârlad, a urmat Facultatea de Medicină din Iaşi, formându-se în clinica de chirurgie a >>>

Florin Teodorescu – creativitate şi valoare

În spaţiul cultural mai întotdeauna marcat de histrionice manifestări egolatre, prezenţa pictorului Florin Teodorescu ţine de o discreţie rafinată, semn de educaţie intelectuală şi conştiinţă a propriei valori. Spre a fi văzut de public şi colecţionari nu trebuie neapărat să strigi în agora spre a te face auzit. Intelectual cu bune practici în profesia sa la Clinica de la Socola, stabiliment de notorietate în tratarea maladiilor spiritului, pictorul a evoluat constant şi sigur cu un ritm firesc al evoluţiei artistice sugerând un autentic violon dIngres. >>>