Iulia Roger Barcaroiu: ,,Revelaţii” şi revelaţii – de vorbă cu poemele lui Ion Iancu Vale

Iosif HAIDUCum e sa fie un bărbat tânăr, puternic, nestăpânit, să fie el viaţa însăşi, să nu-şi accepte sfârşitul? Dacă acesta este Ion Lasămăverde el se va urca într-un car cu două perechi de boi albi, îşi va lua tovarăş pe cel mai drag dintre ai săi şi va bântui spaţiile astrale până îi va fi îndeajuns. Îşi va transforma apoi priveghiul într-o petrecere fără egal, asemeni unei vieţi ce se vrea trăită într-un vârtej de trei zile. In fapt, o nuntă de pomină cu moartea. Străbătând în ambele sensuri drumul care leagă viul de nefiinţă, prin personajul acesta, simplu dar semeţ, supradimensionat de propria-i măreţie, cititorul percepe cele două stări ca fiind egale şi reversibile, parţial dezgolite de marea taină. Pare, deci, natural ca bărbatul care nu vrea sau nu poate să se înglobeze niciuneia dintre ele să dispară într-un spaţiu necunoscut, paralel lor. >>>

Reclame

Valeriu Marius Ciungan: versuri

  Insomnie

credeam frumos în ce avea să fie

frumoasa literă-ntr-un necunoscut frumos cuvânt

frumoasa noastră insomnie

credeam frumos credeam că o să vie >>>

Romeo Ionescu: Un romantism contemporan- Natura

Peisagistul moldav Romeo Ionescu, prezent și-n urbea noastră mușatină, pare a fi un ultim “Homo”, care a reținut, cromatic, “amurgul unui Zeu – viața de pe Terra”. La început ne place a crede că autorul ne invită să ieșim din “metropole” și să ne contopim cu “crînguri de aramă”, la care, spre a ajunge, trecem prin cîteva așezări ciudate, cu căsuțe înghesuite >>>