Mihai Ştirbu – Vasile Alecsandri şi Paulina

Vasile Alecsandri a fost considerat cel mai mare poet român până la afirmarea lui Mihai Eminescu, iar criticul literar Titu Maiorescu îl numea … „cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută, poetul «Doinelor şi lăcrimioarelor», culegătorul cântecelor populare păruse a-şi fi terminat chemarea literară (…). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mirceşti, şi iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura ţării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor …” (Convorbiri literare, 1871)

 Vasile Alecsandri, care-şi doarme somnul de veci în curtea casei sale din Mirceşti, a fost nu doar un om politic, scriitor şi poet. A fost un adevărat boier al vremurilor trecute. S-a bucurat de o existenţă fără grija zilei de mâine, s-a bucurat de privilegiul de a fi făcut doar ce-şi dorea, mai nimic nestându-i în cale. Şi-a purtat paşii prin lume, ca diplomat şi călător, dornic de a vedea locuri şi civilizaţii mereu noi. Doar destinul neprevăzut, cel care nu ţine cont de averi şi măriri, i-a întristat existenţa chiar când se bucura de o dragoste (Elena Negri) adâncă, împărtăşită. >>>

Reclame

Tradiţii – Pomul de Crăciun

Cei mai mulţi dintre români care, încă de la începutul lui decembrie, cercetează pieţele în vederea cumpărării unui brad arătos şi, totodată, colindă magazinele pentru a cumpăra cadouri celor dragi, cred, probabil, că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun vine dintr-un trecut insondabil. Dacă s-ar face un studiu asupra contestării, de către români, a unorobiceiuri, acuzate de nespecificitate românească, pomul de Crăciun (bradul luminat şi împodobit) ar constitui un capitol semnificativ, pentru că i s-a tăgăduit, timp de vreo şase decenii, între 1882 şi 1940, dreptulde a exista printre obiceiurile de Crăciun ale noastre. Obiceiul a iscat, la noi, încă din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, o aprigă discuţie pe tema nespecificităţii lui. Contestarea lui a fost începută, în chip paradoxal, de Petre Ispirescu, care, cum se ştie, a fost culegător deproducţiuni populare şi doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Şi totuşi, P. Ispirescu a atacat cu înverşunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureştene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: „Pe mine m-ai convins şi în casa mea nu voi lăsa să se mai facă”), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare (1882, nr. 9), cât şi într-o conferinţă ţinută la Societatea „Concordia română”, unde a denunţat originea „barbară” a obiceiului. Textul lui Ispirescu a apărut în broşură în 1886 şi a fost reprodus în Calendariu din Sibiu (1902, p. 127-141). >>>

Dan Giosu – “să mor frumos, să bată vîntul”: poezie

  S-a născut în 1960 în Bucureşti. Este din 1990 membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost redactor la revista „Timpul” între 1992 şi 1999. Este prezent în antologia „City of Dreams and Whispers” de Adam Sorkin. Publică în: „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Observatorul Cultural”, „România literară”, „Contrapunct” etc. >>>

Mihai Merticaru – repere biografice

   MERTICARU, Mihai (20 iunie 1938, Rediu, judeţul Neamţ), poet, eseist şi gazetar. Fiul Mariei (n. Chelaru), casnică, şi al lui Vasile Merticaru, agricultor. După ce termină clasele primare (1945-1949) şi gimnaziale (1950 – 1953) în comuna Rediu, urmează cursurile Liceului „Bacovia” (azi, Colegiul Naţional „Ferdinand I”) din Bacău (1953-1956). >>>

Artur Silvestri- „Nu suntem singuri”: lansarea volumului la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2012

Salonul Internațional de Carte BOOKFEST 2012 a găzduit sâmbătă, 2 iunie 2012, în spațiul special pentru evenimente Scena AGORA, lansarea volumului de convorbiri literare cu Artur Silvestri „Nu suntem singuri”, Ediția a IIa, îngrijită de scriitoarea Mariana Brăescu. >>>

Lucian Paul Pal: aniversare

Născut la 8 iunie 1966, la Roman, poet, publicist. Şcoala generală nr.3 şi Colegiul Naţional Roman-Vodă, absolvent 1984. Se înscrie la Institutul Politehnic Iaşi – în timpul studenţiei participă la „Concursul literar pentru studenţi“ – organizat la revista ASTRA şi obţine premiul Coresi (1985). În 1986 obţine premiul I pentru poezie, publică poezii în revista Astra, >>>

David Alexandru – aniversare

poet, Piatra Neamţ

S-a născut la 27 februarie 1958 , în  Piatra  Neamt. Pseudonimul literar al lui Mihai C. Constantin, absolvent al Liceului Teoreric “Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ, promoţia 1977. A funcţionat în cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ. Studii: Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Istorie si Patrimoniu N. Lupu, licenţă în antropologie, teza ,,Ofranda funerară si simbolistica ei în Moldova”.   
 Debut literar în Familia, 1981. >>>