Constantin Enianu – Actualitate prin virtualitate: Veneţia

VeniceVeneţia este oraşul îndrăgostiţilor, al muzicii, al teatrului şi al carnavalurilor. Veacuri consecutive, pe aici au trecut tot felul de personalităţi, dar şi anonimi. Despre Veneţia îmi permit să povestesc câte ceva, din ce am citit şi am văzut prin intermediul mijloacelor virtuale. Chiar dacă în 1880 poetul Eminescu a consemnat printr-un sonet că viaţa falnicei Veneţii era stinsă, acest oraş, cu o vechime de 1.200 de ani, e cel mai interesant de vizitat în zilele de azi, întrucât se mai aud cântări şi se mai văd lumini de baluri. Când are loc Carnavalul Veneţian anual, centrul San Marc împreună cu întregul oraş e plin de un farmec specific şi memorabil. >>>

Reclame

Sfânta Cuvioasa Parascheva

Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: „Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determina sa-si daruiasca hainele sale saracilor.

Dupa o vreme se retrage in pustie. Urmand sfaturile unor vietuitori alesi, se indreapta spre tinutul Pontului, oprindu-se la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va ramane cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului. >>>

Biserica Buhalniţa, loc de legendă şi închinăciune

„As spune că istoria acestei biserici se aseamănă cu istoria poporului român“, spune preotul Cristian Dăscălescu.

Buhalnita, unul dintre frumoasele sate ale comunei Hangu (judetul Neamt), cu gospodării presărate de-o parte si de alta a pîrîului cu acelasi nume, n-ar atrage poate atentia trecătorilor, dacă turlele fostei mănăstiri, ctitorite de voievodul Miron Barnovschi în urmă cu aproape patru secole, nu s-ar înălta si astăzi semet spre soare. „Un roi de case acoperă vechea terasă a Bistritei si coastele din jur, iar pe fundalul acestui peisaj se profilează silueta sveltă si strălucitor de albă a Mănăstirii Buhalnita“, descrie foarte frumos istoricul Marcel Drăgotescu într-una din lucrările sale dedicată monumentelor istorice din Neamt. Răsărită din dreaptă credintă voievodală si purtînd pe chipu-i istoria locului, lăcasul de cult al satului, avînd hramul „Intrarea în Biserică“, cu un trecut deosebit de interesant, ne-a dat ghes mai zilele trecute în a-i călca pragul. Ne-a întîmpinat cu chipul luminos tînărul preot Cristian Dăscălescu, păstorul de suflete al buhălnitenilor, cel care avea să ne fie pentru cîteva clipe desăvîrsită călăuză întru cunoasterea locului.

>>>

Elisabeta Movilă, soţia domnitorului moldevean Ieremia Movilă

Doamna Elisabeta Movilă (n. a doua jumătate a sec. XVI – d. după 1620, Constantinopol), soţia domnului Ieremia Movilă (1595–1606) şi regenta fiilor ei Constantin şi Alexandru, domni ai Moldovei, fiica nobilului Toma Csomortany din Transilvania, s-a căsătorit cu Ieremia, probabil în 1591, în Polonia. Se spune că ambiţia Doamnei Elisabeta Movilă l-a determinat pe soţ să părăsească viaţa paşnică de care avea parte în Ustie, în Polonia, pentru a râvni la tronul Moldovei, pe care, cu ajutor polon, l-a ocupat, înlăturându-l pe Ştefan Răzvan. În a doua parte a domniei, între Ieremia şi fratele său Simion, care ocupase de două ori tronul Ţării Româneşti, au intervenit tensiuni serioase, ce vor afecta relaţia dintre Doamna Elisabeta Movilă şi soţia lui Simion, Marghita, o femeie la fel de ambiţioasă. Îşi mărită fiicele >>>

Moldova federală a lui Ştefan cel Mare

Moldova lui Ştefan cel Mare îşi are centrul în România

Maramureşul de unde au plecat descălecătorii Moldovei este tot în România. Moldova este România, iar R. Moldova este o invenţie imperială, o acoperire pentru castrul trupelor imperiale de la Nistru. Mai nou, Moldova lui Ştefan cel Mare a devenit argument pentru federalizarea R. Moldova, conform unei hărţi cvasianonime lansate pe internet care promovează ideea excentrică a unei ţări care să refacă voievodatul medieval într-o formă federativă cu cinci subiecţi. Autorii hărţii nu ne spun ce se va întâmpla cu restul teritoriilor locuite de români – cel mai probabil, Transilvania poate deveni şi ea o federaţie, iar Valahia va putea rămâne independentă, eventual sub protecţie bulgărească.

>>>

Ştefan cel Mare

Realitatea istorică a personalităţii lui Ştefan cel Mare, figură aureolată de legende,descinde atât din documente, hrisoave, cronici şi cântece populare, cât şi din amintirea vie a contemporanilor săi. Ştefan cel Mare şi Sfânt, gloriosul domn şi stăpân al Moldovei, prin vitejia şi înţelepciunea sa, prin măestria militară şi marea-i dragoste pentru poporul său, a ajuns să fie admirat încă din viaţă. Admirat de prieteni şi respectat de duşmani. >>>