Legătura prin Cultură: Adunaţi sub spiritul lui Constantin Brâncuşi – slujbă de pomenire martie 2014

pasarea-maiastraDe undeva de Acolo de Sus, dinspre Locul spre care ciocul Păsării În Spaţiu se îndreaptă fără ca acesta să fie încă atins, de undeva, dintr-un punct paralel urmat de dalta marelui sculptor, picură lacrimi. Paradoxal, acestea nu sunt lacrimile suferinţei pentru lume, pentru neam şi propria-i suferinţă, ci-s lacrimi-picuri de fericire ce se preling, până-n pământul ce rodeşte, nemuritor. Mâinile şi dalta artistului mângâie în cădere lacrimile Torsului de Fată, apoi ating cu evlavie Începutul Lumii. Umezite de apă lucrată de mâini, suflet şi inimă, cu talent, din real şi ireal iese minunea – luciul întregitor ce cuprinde ovoidul Începutului lumii, germinat în Noul născut. Poate fi o minune mai mare, o împlinire mai mare decât continuitatea? Poate fi o recunoaştere mai mare, o închinare mai mare adusă unui om decât prăznuirea acestuia peste ani de către oameni ce-l cunosc pe artist doar cu simţirea? Poate exista o slujbă de pomenire mai curată, mai puternică şi mai plină de recunoştinţă decât cea înfăptuită anual în altă mănăstire, în alt loc de închinăciune până la veneraţie, toate fiind puncte de împletire dintre uman şi divinitate? >>>

De la Timişoara, rostim şi noi: La mulţi ani, limba noastră cea română!

31-august-ziua-limbii-romaneIn consonanta cu alte multe puncte geografice si de suflet, unde s-au rostit in numele limbii romane cuvinte din inima si s-au activat/reactivat fire invizibile pe coordonata national- sufleteasca, la Timisoara, in avans, pe 27 august.a.c. Cercul Militar a gazduit o prima serie de actiuni menite sa lege lantul celor din Bucegi si din lumea larga.
In prima parte a intalnirii la care au participat si doi reprezentanti ai Asociatiei Constantin Brancusi sositi de la Paris, am aflat cum se leaga in diferite zone ale lumii initiativele trairii sentimentului de apartenenta la un spatiu si o cultura, avand, purtand in inimi o limba strabuna, comuna noua. >>>

Constantin Brâncuşi

Această prezentare necesită JavaScript.

Sorana Georgescu-Gorjan: Tinerețe fără bătrânețe

Dintr-o frumoasă mărturie a lui C. S. Nicolăescu Plopșor aflăm că Brâncuși i-ar fi spus: “Săpând necontenit fântâni interioare, am dat de izvorul vieții fără de moarte și al tinereții fără bătrânețe. Așa e arta: tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte.”

La 27 noiembrie comemorăm 125 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Petre Ispirescu, cel care ne-a dăruit minunatul basm la al cărui titlu făcea referire sculptorul. Viziunea lui Brâncuși, prin referirea la artă, este însă mai optimistă decât cea a povestitorului.

O întâmplare recentă confirmă rolul artei de exponent al tinereții fără bătrânețe. La licitația de Artă Modernă și Impresionism care a avut loc la Christie’s, la 7 noiembrie 2012, un mulaj în ghips intitulat Une muse a obținut 12,4 milioane de dolari. Lucrarea semnată de Brâncuși are o poveste fascinantă. >>>

Misterele Brâncușiene de la Târgu Jiu

Poarta Sarutului (english: The Gate of the Kis...

„Dacă aţi şti ce vă las!” a exclamat Constantin Brâncuşi la ultima despărţire de ţara natală, sugerând astfel că vestitul ansamblu sculptural de la Târgu Jiu ascunde mistere ce nu puteau fi încă dezvăluite pe la mijlocul veacului trecut. A venit vremea ca aceste taine profunde să fie străluminate.
Cercetând de foarte mulţi ani capodoperele brâncuşiene, am aflat sensurile lor şi ca neaşteptate dar şi ca aşteptate. Cele mai multe dintre lucrările acestui artist absolut sugerează că el a absolvit Şolomanţa, misterioasa şcoală a nu mai puţin misterioşilor Solomonari, a căror ştiinţă a fosit încrustată în tăbliţele de la Sinaia. >>>

Claudia Moscovici- De ce îl iubim pe Brâncuși

publicist, critic literar, S.U.A

Asemenea sculpturilor sale magnifice, pentru români, artistul Constantin Brâncuşi (1876-1957) este un monument naţional. Pentru a extinde metafora, el este, de asemenea, unul dintre pilonii modernismului. Preferat în Ţara gazdă, Franţa, el chiar are, ca şi mentorul său Auguste Rodin, propriul său muzeu la Paris. Ca mulţi iubitori de artă, şi eu sunt un mare admirator al lui Brâncuşi şi, ca mulţi oameni de origine română, sunt mândră, într-o oarecare măsură, că unul dintre compatrioţii mei a avut un impact atât de important asupra artei şi culturii. >>>

„Jurnal American” – Constantin Brâncuși în Muzeul Metropolitan de Artă, New York

 Fragment 

Cu mare interes căutăm sala în care sunt expuse lucrările lui Brâncuşi şi la găsirea ei ne bucurăm ca nişte copii. Găsim trei lucrări ale lui, printre care şi Pasărea în văzduh, strălucind, înăltându-se spre cer, spre soare, realizată din marmură în 1923. Într-adevăr străluceşte ca şi cum ar fi luminată de o lumină misterioasă, de natură cosmică. Concepută fără aripi, fără pene, lucioasă, lustruită şi închisă în sine, sculptura lui Brâncuşi radiază în jurul său frumuseţe şi speranţă. >>>