Vavila Popovici – fragment din volumul în pregatire ,,Popasurile vieţii”

Vavila PopoviciAlba Iulia

„De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară.” Antoine de Saint – Exupery

Căci cea mai de preţ avuţie pe care o avem în viață ne este copilăria, cea care ne îndeamnă spre cunoaștere și ne dă încredere în viaţă. Acum, copilăria mi se arată ca o prințesă îmbrăcată în straie vălurite, translucide… Plecând din preajma mea cu multă vreme în urmă, plutește undeva în văzduh și uneori îmi vorbește de locurile prin care am trecut, îmi amintește…
Din orășelul Bolgrad al Basarabiei noastre, în care am poposit pentru scurt timp, am plecat la Bălgrad (Cetatea Albă), numele mai demult al orașului Alba Iulia, oraș cu însemnătate istorică, situat pe malul stâng al râului Mureş, în podişul Transilvaniei – zonă centrală a țării noastre – vegheat de Munţii Apuseni şi de Carpaţii Meridionali, cu vestitele vârfuri Pătru și Șurianu ai munților Sebeșului. Revenisem de fapt în zona județului Alba, orașul Alba Iulia fiind la distanță rutieră de Câmpeni de numai 80 km. >>>

Reclame

Marina Glodici – Suflet, gânduri, naştere din nou

MarinaGlodici. Poeta din Baia-MareIntreaga noastră viaţă fizică este marcată de cea a sufletului nostru (teologic intitulat „omul dinlăuntru”) care este format din: intelect, voinţă şi sentiment.
Nimic nu este mai important în acest context al vieţii interioare decât gândurile de la care pornesc toate cuvintele şi acţiunile intreprinse de fiecare individ. Lumea gândurilor este esenţială deoarece fiecare cum gândeşte aşa şi trăieşte, spuneau bătrânii noştri. În acest sens se înţelege, aşadar, că gândurile omului formează logica după care judecă şi ia decizii în viaţă. Acestea sunt influenţate de o sumedenie de factori externi şi interni. Vorbeam în materialele anterioare despre înnoirea minţii (naşterea din nou din punct de vedere spiritual), adică a gândurilor care schimbă logica, modul de a privi lucrurile redând omului o mentalitate, total diferită de aceea de dinainte. >>>

Romaşcani cu care ne mândrim – muzeograf doctor Otilia Mircea

P1020941Otilia Mircea (stînga foto) este unul dintre cei 135 de tineri care au beneficiat de o bursă de cercetare postdoctorală la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

 Muzeografa Otiliia Mircea, doctor în chimie, de la Muzeul de Istorie din Roman, este unul dintre cei 135 de tineri care au beneficiat de o bursă de cercetare postdoctorală, timp de șase luni, în cadrul proiectului: “Rețea transnațională de management integrat al cercetării postdoctorale în domeniul Comunicarea științei. Construcție instituțională (școală postdoctorală) și program de burse (CommScie)”, derulat la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, în parteneriat cu Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea “Petru Maior” din Târgu-Mureș, Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași și Università degli Studi di Genova din Italia. >>>

Mariana Cristescu – Obrăznicia ungurilor a depăşit orice limită. La fel şi slugărnicia Guvernului român. Până când?

 Sâmbătă, 20 aprilie, la Cluj-Napoca s-au desfăşurat lucrările Congresului PPMT, invitaţi speciali fiind membrii unei delegaţii conduse de Marc Gafarot Monjo, reprezentant al Partidului pentru Convergenţă şi Uniune Catalană.

          „Transilvania e precum Catalonia. Aveţi nevoie de autonomie” – s-a trezit vorbind acesta, demonstrând încă o dată, dacă mai era nevoie, că ori are un IQ modest şi nu pricepe, ori i-a fost spălat creierul de către autonomiştii stipendiaţi de Budapesta, care nu recunosc Trianonul şi continuă să considere, maladiv, Transilvania teritoriul de drept  al Ungariei Mari, graniţă a ei către Răsărit. Altfel, de ce ar afirma catalanul, obsedant, că „Transilvania e precum Catalonia”? >>>

Daris Basarab – Rugul creaţiei: Nicolae-Otto Kruch (1932 – 1995)

Rugul Creatiei coperta3b1 S â n t a n a: Satul copilăriei, sau, “Satul Natal”,  în exprimarea preferată a sculptorului.

 Pe acest ‘Rug al Creaţiei Artistice’ a ars neostoit talentul celui care a fost sculptorul Nicolae-Otto Kruch. Etnic german după tată, român după mamă, de ‘etnie’ artist plastic, prin vocaţie, prieten universal. A muncit până la epuizare dar nu a cunoscut oboseala. A iubit, mai presus de orice, omul. Portretele lui n-au fost niciodată fotografii. Au fost dezvăluiri ale sufletelor umane. A fost un romantic, sau, poate mai bine spus, un umanist ‘întârziat’, un Rahmaninov al sculpturii.

S-a născut la 10 decembrie 1932, la Sânleani-Arad. A copilărit la Sântana, a urmat Liceul Emanuel Gojdu din Oradea bucurându-se de sintagma ‘Copil minune’ atribuită de Profesorul de desen Ţârulescu, a studiat la Institutul de Arte Frumoase Ion Andreescu din Cluj-Napoca cu profesorii A. Kós şi F. Servatius bucurându-se mai apoi de îndrumarea şi prietenia marelui artist  şi profesor Romul Ladea. A învăţat, dar nu s-a lăsat ‘subjugat’ intrând în viaţă pe cont propriu. Nu s-a lăsat atras de inovaţiile la modă rămânând fidel sufletului său care l-a călăuzit până la moarte. >>>

Mariana Cristescu – Cu cărţile pe faţă!

„Românii sunt un popor fără istorie…, destinaţi să piară în furtuna revoluţiei mondiale… Dispariţia lor de pe faţa pământului va fi un pas înainte.” (Fr. ENGELS)

„Vlahii erau un popor paşnic, binevoitor, primitiv. Acest lucru se observă şi în satele lor, trăiau în case mici, dărăpănate”… Am citat din „Traseul legendelor sătmărene”, ghid turistic recent editat, din fonduri europene, de „un obscur ONG din localitatea Patyod, Ungaria, în parteneriat cu Asociaţia Culturală Nagykaroly es Videke” (n.n. – care funcţionează pe lângă UDMR Carei), „care conţine un limbaj agramat şi o mulţime de expresii jignitoare la adresa românilor. Aceştia sunt denumiţi peiorativ «olah», în secţiunea scrisă în limba maghiară, respectiv «vlahi» în secţiunea scrisă în limba română, fiind caracterizaţi drept un «popor primitiv»”. Ghidul, mistificând grosolan Istoria românilor, a fost realizat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, fiind distribuit în mod gratuit în ţara noastră, în peste 1.500 de exemplare. Nu este exclus ca acesta să fie distribuit şi în străinătate, întrucât nu este editat doar în limbile maghiară şi română, ci şi în engleză şi germană. >>>

Marina Glodici – Iertarea care ne dă pacea

GLODICI-Marina-wbDe-alungul vieţii, cu toţii am avut şi avem o mare nevoie de a fi iertaţi pentru a ne împăca şi a menţine relaţiile sociale armonioase.

 Atunci când greşim, chiar şi unii faţă de alţii, greşim în primul rând faţă de providenţă ale cărei legi ne condamnă în mod clar şi obiectiv. A ne cere iertare în primul rând de la Dumnezeu şi a regreta faptele din trecut, respectiv pocăinţa este o condiţie esenţială pentru a primi iertarea prin jertfa Domnului Isus care a executat  pedeapsa pentru păcatele noastre ale fiecăruia.  Aşadar, iertarea divină este mijlocul prin care ni se spală haina conştiinţei şi devenim curaţi. Aceasta este iertarea care ne dă pacea interioară, o pace care întrece orice logică omenească şi mai mult, nu mai depinde de împrejurările vieţii. Însă, pacea aceasta include şi iertarea faţă de semeni şi în special a duşmanilor de care nu ducem lipsă niciunul dintre noi. >>>

Octavian Curpaș – Plecat din Arizona, muzicianul Ciprian Fodorean a fost ucis în timpul susţinerii examenului de şoferi profesionişti în Cluj !

CirprianFodoreanEfemeritatea vietii noastre aici pe pamant este un fapt pe care nimeni nu-l poate nega; ca suntem trecatori o stim cu totii. Ce nu stim, este cat vom trai. Multi au plecat de pe acest pamant lasand toate planurile lor nerealizate sau neincepute. Am ramas fara cuvinte la primirea vestii ca un prieten bun, Ciprian Fodorean, a trecut la cele vesnice printr-un accident de circulatie pe strada Plopilor din orasul Cluj Napoca, in timp ce urma sa- >>>

Octavian D. Curpaș – Jurnalistul Lucian Oprea din Denver, Colorado

LucianMihaela9Gândacul de Colorado” este un ziar al românilor de pretutindeni, un ziar editat în statul Colorado, Statele Unite și care ne ține la curent cu activitatea românilor din oricare parte a lumii. Ziarul s-a născut din dorința unui tânăr ziarist „rătăcit” – cum frumos afirma cineva – prin Statele Unite ale Americii, ca acest ziar să fie o punte între românii de pretutindeni. Astfel, în luna decembrie a anului 2001 a apărut ziarul „Gândacul de Colorado”, ajuns în prezent la numărul 132, cu un tiraj de 5000 de exemplare tipărite și distribuite în 49 de state nord-americane și nouă țări de pe patru continente. Numărul cititorilor combinat cu cei care doar citesc ziarul pe Internet, trece de 10.000. >>>

dr. Mihai Lucan – Romaşcani cu care ne mândrim

lucan1Medic romaşcan citat de un laureat al Premiului Nobel: ,,Când mă gândesc la Roman mi-aduc aminte de oameni”.

Mărturisirea de suflet este făcută de profesorul universitar doctor Mihai Lucan, specialist de renume mondial în urologie. Savantul american Alvin Roth, răsplătit cu premiul Nobel pentru economie în 2012, a folosit în lucrarea sa despre alocarea stabilă studii ale reputatului medic romașcan Mihai Lucan. Profesorul Lucan a practicat alocarea stabilă la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj încă din 2001, fără să știe de existența acestei teorii.  >>>

Ansamblul de muzică tradiţională ,,Icoane”

ansamblul-icoaneAnsamblul de Muzică Tradiţională Românească „ICOANE” al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a luat fiinţă în anul 1995 din dorinţa de a reînvia şi promova valorile spirituale tradiţionale româneşti, constituind în acest sens un model la nivel naţional. Ansamblul, instruit şi condus de către prof.univ.dr. Ioan Bocşa, este format din studenţi şi absolvenţi, având ca liant pasiunea pentru tot ceea ce înseamnă tradiţie populară.

>>>

Octavian D. Curpaş: “Optimismul bacovian” de Angela Monica Jucan – Pentru că punctul terminus înseamnă un nou început

Se spune despre Bacovia că este un poet trist, că versurile sale sunt deprimante. Şi totuşi, Bacovia este poetul unei imense vitalităţi. În sprijinul acestei idei vine şi cartea Angelei Monica Jucan, intitulată „Optimismul bacovian”, apărută la Casa de editură Dokia, Cluj-Napoca, în 1999. „Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esenţa ploii stă – ştie oricine – în puterea ei fertilizatoare. Când ţi se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbeşte, în realitate, de cea mai mare potenţialitate de viaţă masiv comasată în câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol”, spune autoarea. >>>

Simona M. Botezan: Pagini din istoria imigraţiei româneşti – Libertate și matematică (I)

Pentru mulţi oameni matematica reprezintă doar coşmarul vieţii lor de elev sau student. Pentru Profesorul Emerit Constantin Corduneanu de la University of  Texas  din Arlington, fondatorul revistei “Libertas Mathematica” şi editorul acesteia timp de 31 de ani, cele două noţiuni – libertate şi matematică, au alte conotaţii. Revista “Libertas Mathematica” este un vis american atipic, un simbol pentru libertatatea politică şi de expresie, pentru spiritualitatea matematicienilor români nevoiţi să-şi părăsească ţara ȋnainte de 1989. De-a lungul timpului, revista a reunit numeroase personalităţi din diaspora, oameni care au renunţat la securitate pentru libertate. >>>

Întâlnire la Mangalia a câştigătorilor concursului internaţional de poezie şi proză „STARPRESS” 2012

Luni, 27 august 2011, ora 11, în Librăria „Dora Alina Romanescu”  din Mangalia a avut loc un eveniment de mare însemnătate pentru cultura orașului de la țărm de mare.

În acest loc de taină pentru sufletele însetate de hrană spirituală, au poposit oameni de cultură din țară și străinătate, pentru a participa la festivitatea de premiere a scriitorilor participanți la Concursul Internațional de poezie și proză pentru romanii din întreaga lume, STARPRESS 2012, ediția a III-a, organizat din doi în doi ani de revista română- canadiano-americană STARPRES www.valcea-turism.ro . >>>

Octavian Curpaş – Anotimpurile rătăcite ale Georgetei Resteman

Cartea Georgetei Resteman, „Rătăcite anotimpuri”, apărută recent (august, 2012), la editura „Armonii culturale” din Adjud are filele strânse într-o copertă sugestivă şi o prefaţată într-un scrisă în mod deosebit de Mihai Batog-Bujeniţă, care-i atribuie poetei rangul de „prinţesă în regatul poeziei”! Este un volum de versuri nou apărut, după „descătuşările” şi „fărâmele de azimă” ce ni le dăruise la începutul acestui an (volumul „Descătuşări – Fărâme de azimă”, ianuarie 2012).

 Autoarea scrie în dulcele stil clasic, versuri cu rimă şi ritm, cu acea simplitate care trece dincolo de frumuseţe, oprindu-se la limita dintre vizibil şi invizibil, în ideea de a netezi uşor strălucirea. Metafora e simplă ca o strângere sinceră de mână sau ca un cald sărut prietenesc. Versul său de iubire luminează sufletul. Poeta se remarcă deci, ca o neobosită căutătoare de comori spirituale. >>>

O conversaţie cu Ştefan Lupu, actor la Teatrul Mic din Bucureşti

Născut pe 8 mai 1985 la Sfântu Gheorghe, jud. Covasna; Absolvent al Facultăţii de Teatru şi Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca; A debutat pe scena Teatrului Andrei Mureşan din Sf. Gheorghe; >>>

Concursul Naţional de Poezie „Dor de Dor”- Premii 2012

Revista literară „Dor de Dor”, împreună cu Asociaţia pentru Dezvoltarea şi Promovarea Spiritului Rural „Dor Mărunt”, în colaborare cu Consiliul Judeţean Botoşani, Memorialul „MIHAI EMINESCU,” din Ipoteşti, acordă concurenţilor din  acest an, la Concursul Naţional de Poezie „Dor de Dor”, următoarele   premii: >>>

Mihai Merticaru – repere biografice

   MERTICARU, Mihai (20 iunie 1938, Rediu, judeţul Neamţ), poet, eseist şi gazetar. Fiul Mariei (n. Chelaru), casnică, şi al lui Vasile Merticaru, agricultor. După ce termină clasele primare (1945-1949) şi gimnaziale (1950 – 1953) în comuna Rediu, urmează cursurile Liceului „Bacovia” (azi, Colegiul Naţional „Ferdinand I”) din Bacău (1953-1956). >>>

Emilian Galaicu-Păun: Uneori, şi un poet singur poate ţine loc de generaţie

Mihai Vakulovski: Servus, Emil. Încep astfel pentru că v-am auzit spunînd că sînteţi pe jumătate ardelean. Asta în legătură cu faptul că sînteţi redactor pentru Basarabia al revistei Vatra (Tg. Mureş) şi aţi publicat o carte (Cel bătut îl duce pe cel nebătut) la Cluj, sau…?

Emilian Galaicu-Păun: Sunt „ardelean” prin adopţiune, odată cu angajarea mea la Vatra, deşi în familie exista o legendă conform căreia străbuneii mei pe linie maternă (Păunii) ar fi venit din Transilvania. Dar adevăratul „certificat” de ardelean mi l-a semnat Al. Cistelecan: într-o cronică la Levitaţii deasupra hăului el spune: „în sufletul ortodox al luiEmilian Galaicu-Păun zace un protestant şi chiar în expresionismul crucificării el exploatează mai curînd o tradiţie catolică decît una bizantină”. Ergo: sunt un fel de greco-catolic („unit”) basarabean lăsat… la Vatra… >>>

Maria Pal- „Pasărea greier sau pseudonimul unui poet”: volum de versuri

 Volum de versuri bilingv,  (versiunea în limba franceză de Letiția Ilea), apărut la Editura Napoca Star, în 2012. Maria Pal (căsătorită Cîrdei-Martinescu) s-a născut la  16 noiembrie 1948, Botești, jud. Neamț. A urmat Liceul Nr. 1 (Roman-Vodă), 1963-1967, din Roman, județul Neamț; Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie-Filozofie, Secția de Psihopedagogie Specială, 1970-1974, Cluj-Napoca. A fost profesoară la Liceul pentru Deficienți de Vedere, Cluj-Napoca, între 1974-2007 și director între 1990-1998; lector asociat, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Babeș-Bolyai, între 1992- 2003. Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, 2004. A publicat

>>>

Românce care ne fac cinste: Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu (n. 21 mai 1897, loc. Hănţeşti, com. Buciumeni, jud. Covurlui – d. 2 februarie 1948, Cluj). Aviatoare, prima femeie paraşutist din România. După ce a absolvit Şcoala Normală „Principesa Elisabeta” din Bucureşti şi cursurile de artă decorativă şi ceramică ale Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1924–1929), s-a întors în comuna natală ca învăţătoare. În vara anului 1928, fiind studentă la Arte, asistă la un miting aviatic şi la câteva lansări cu paraşuta şi îl cunoaşte pe inginerul instructor Heinecke. La invitaţia acestuia a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism. Aici a executat primul său salt, simţindu-se, după cum afirma, „ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”. Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat >>>

În tonuri clare: Ana Blandiana

 Despre Ana Blandiana nu mi-e deloc uşor să scriu într-un constrângător chenar tipărit, fie şi doar pentru o mărturisire festiv-omagială. O mie de amintiri din tinereţea noastră clujeană mă leagă de minunata pereche de prieteni nepereche pe care n-o pot vedea şi evoca decât într-o ideală comuniune: Ana Blandiana şi Romulus Rusan, două dintre cele mai luminoase repere omeneşti de care am avut, ani de-a rândul, norocul să fiu aproape. Şi am rămas aşa, până în ziua de azi. >>>

Proiecţii de filme, expoziţii foto şi concerte, la TIFF Art Cluj-Napoca

Mai multe proiecţii de filme, expoziţii de fotografie, concerte vor avea loc la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în cadrul TIFF Art, proiect care se va desfăşura, între 1 şi 10 iunie, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

 Conform unui comunicat de presă transmis, joi, de organizatorii TIFF, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca va deveni, în perioada 1-10 iunie, un spaţiu dedicat artelor în diferite forme, fostul Meeting Point TIFF reinventându-se ca TIFF Art.

 Astfel, în incinta Muzeului de Artă vor avea loc vernisaje şi expoziţii de fotografie, proiecţii de filme, concerte, teatru. TIFF Art va găzdui Ziua Diversităţii, cu un program variat dedicat promovării înţelegerii interetnice, precum şi evenimente din cadrul Zilei Maghiare. Tot la Muzeul de Artă va staţiona, în perioada 1-17 iunie, şi studioul mobil de film FILM-Y din Danemarca, unde copiii vor putea crea propriile filmuleţe, în cadrul EducaTIFF. >>>

CHEMARE către tinerimea română

FRAŢILOR!

Dealungul veacurilor de robie neamul nostru, cu voinţa tenace a obijduitului a urmărit o stea călăuzitoare: UNIREA TUTUROR ROMÂNILOR. Conştiinţa de neam şi mândria de român ne-a înarmat mintea şi braţul. Din vieţile măcinate în lupte seculare, din sângele românilor scurs în ţărâna patriei mame idealul nostru, a luat fiinţă. Suntem astăzi stăpânii destinelor noastre!

Din faptul unirii am aşteptat ca progresul şi tăria să se înstăpânească în viaţa poporului nostru, am aşteptat ca la porţile Orientului să răsară un Stat demn de luptele şi jertfele înaintaşilor, unit şi înoit în viaţa lui de Stat puternic înlăuntru şi considerat înafară. >>>

Romaşcanii din trupa de teatru Gong- Patru premii naţionale la Festivalul de Teatru pentru liceeni “Viceversa”, de la Cluj.

Trupa de teatru “Gong” a obţinut premiul I la Festivalul de Teatru pentru liceeni “Viceversa”, de la Cluj.

Trupa de teatru “Gong” a liceenilor romaşcani a obţinut patru premii la cea de-a patra ediţie a Festivalului de teatru pentru liceeni “Viceversa”, care a avut loc la Cluj Napoca, între 11 şi 13 mai. Festivalul a fost organizat de Compania de teatru “Viceversa”, din Cluj Napoca. Artiştii romaşcani, abonaţi deja la premiile concursurilor de gen, au obţinut premiul I pentru spectacolul “Veşnicie provizorie”, de Valeriu Butulescu, regia Cătălina Bostan, scenografia Constanţa Munteanu, regia tehnică Dan Rusu, un Premiu special pentru cel mai spectaculos cuplu teatral, format din Amalia Popa şi Vlad Ianuş, premiul “Cea mai bună actriţă în rol principa”, decernat Amaliei Popa, pentru rolul “Bătrînei”, şi un Premiu special de interpretare decernat lui Vlad Ianuş, pentru rolul “Bătrînul”. Trupa romaşcană este formată din Vlad Ianuş, Amalia Popa, Xenia Bălan, Georgiana Severin, Adrian Pricopoaia, Mădălina Tofan şi Sergiu Ursache. >>>

Urme aproape româneşti In Elveţia: Biserica din oglinzi

                                                                         Biserica „St. Martin” din Zillis
 Pe tavanul unei biserici din Engadin sunt icoane ca la Muzeul din Sibiel. Identitati tulburatoare. 

In tot Engadinul nu exista o biserica mai frumoasa si mai ciudata ca „St. Martin” din Zillis. De cum deschizi poarta imensa de stejar nituita cu ghinturi aspre si ascutite, o imagine tulburatoare te tintuieste chiar in prag: nimeni nu se roaga; oamenii stau si privesc nemiscati in niste oglinzi dreptunghiulare, asezate cuminte si rabdator pe genunchi. Cufundati in tacere, admira in luciul lor, imaginea rasfranta a tavanului intesat cu sute de icoane, croite, parca, dupa chipul si asemanarea icoanelor noastre transilvane. Asemanarea este atat de puternica, incat, pentru o clipa, simti impulsul naiv de a intinde mana, >>>

Mircea Dorin Istrate- biografie

poet, Târgu Mureş

poet, Târgu Mureş, (n.17.04.1945,  Adămuş, jud. Mureş). Studii : Liceul Târnăveni, Fac. Istorie-Geografie; Profesor şi mai apoi director la Şc. Generală Băgaciu, jud. Mureş; Director Muzeul Orăşenesc Târnăveni; Restaurator Muzeul Județean Mureş; Ofiţer superior  Serviciul Român de Informaţii.  Pensionat în anul 2000. >>>

Mihnea Blidariu- „Roșia Montană este, de fapt, ca întreaga Românie”

poet, muzician, Cluj

Poet, chitarist si solist vocal al celei mai bune trupe de rock a ultimilor ani, Mihnea Blidariu este unul din foarte putinii artisti romani ce se implica in viata cetatii cu aceeasi intensitate ca pe scena. Fondator al Fan Fest-ului, aprig sustinator al campaniei „Salvati Rosia Montana”, Mihnea a incheiat anul 2011 ducand la bun sfarsit turneul de promovare al recentului album al formatiei sale, Luna Amara, >>>

Dorel Vişan: «Teatrul românesc s-a încurcat în iţele democraţiei»- interviu cu Pușa Roth

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, promoţia 1965, actor al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca din anul 1965, directorul acestei instituţii între 1993 – 2000, Doctor în arte (2004). A jucat peste 40 de roluri în teatru şi peste 50 de roluri în filme. De-a lungul carierei a primit numeroase premii, printre care: Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru cea mai bună interpretare masculină (1988), Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la >>>